„O societate care pensionează oameni la 45 de ani și le oferă beneficii nejustificate se pregătește pentru o criză structurală”

„O societate care pensionează oameni la 45 de ani și le oferă beneficii nejustificate se pregătește pentru o criză structurală”
Coadă la alimente în comunism / Sursă: Agerpres

Pensiile speciale la 45 de ani nu reprezintă doar o problemă bugetară. „Distrugerea coeziunii sociale” este, în opinia lui Eugen Rădulescu, consilier la BNR, aspectul central.

Eugen Rădulescu a fost director al Direcției Stabilitate Financiară a BNR până în iulie 2023 și acum își desfășoară activitatea ca și consilier. Într-o opinie publicată pe Contributors, el demontează mitul unei Românii prospere înainte de 1989, reluat de curentele radicale de dreapta.

„România era a doua cea mai săracă țară în Europa; Albania se situa pe un loc mai slab din cauza unui regim comunist și mai represiv. Se ignoră că datoria externă a fost acumulată din sub conducerea aceluiași lider, pentru a dezvolta o industrie menită să îndeplinească doar obiective ideologice”, afirmă Rădulescu.

El subliniază că tehnicile de glorificare a trecutului se adresează unui public care nu a trăit sub dictatură. Comparativ cu propaganda exacerbată din perioada comunistă, cea actuală beneficiază de un context mai favorabil, lipsit de penuria specifică anilor finali ai dictaturii.

Eugen Rădulescu admite că, deși a prezis că propagarea unor asemenea mesaje nu poate fi atribuită exclusiv nostalgiei, a realizat întârziat că scopul acestei strategii, numită de el „război hibrid”, este destabilizarea flancului estic al NATO și UE.

„Complicități și neputințe interne”

Eugene Rădulescu a identificat actorii și circumstanțele care au condus la actuala situație politică. Profitând de o „împrejurare favorabilă”, propaganda a găsit un public empatetic în rândul celor cu nostalgii pentru Mișcarea Legionară, o legătură pe care economistul o consideră „bizară”, având în vedere dispariția acestei mișcări cu 80 de ani în urmă.

Acestor grupuri li se alătură cei care exprimă admirație pentru Ion Antonescu, iar intersecția ideologică este propaganda preluată din perioada comunistă, care invocă „suveranitatea națională.”

În categoria complicilor, consilierul BNR include anumiți membri ai B.O.R. Menționând că nu vrea să acuze întreaga instituție, el evidențiază activitatea Arhiepiscopului Teodosie, care și-a expus public aprecierea pentru Călin Georgescu și Vladimir Putin.

„În rândul complicilor se numără și media tradițională, nu doar platformele ca Tik-Tok.” Rădulescu face o analogie cu modul în care Republica Moldova a interzis canalele media ce promova influențe externe.

El concluzionează că legătura între Călin Georgescu și anumite elemente din lumea interlopă ar fi trebuit să fie monitorizată de instituțiile statului, mai ales că aceste relații au fost surprinse fotografic.

Consilierul B.N.R. îndeamnă la acțiune din partea clasei politice.

Eugen Rădulescu menționează că, în ultimele 25 de ani, România a evoluat „extraordinar”, PIB-ul crescând de la 37 de miliarde, în perioada 1990-2000, la peste 350 de miliarde în 2023. El consideră că integrarea României în structuri occidentale a fost cheia acestei creșteri, spre deosebire de evoluția stagnantă a clasei politice și a sistemului de justiție, care, în opinia sa, nu operează eficient.

O problemă crucială este reprezentată de pensiile speciale. „Reiterăm, o societate care pensionează oamenii la 45 de ani oferindu-le beneficii nejustificate își pune în pericol structura proprie.” Rădulescu subliniază existența unui război hibrid al Rusiei împotriva României, care exploatează nemulțumirile sociale.

Analistul încheie oferind soluții, precum reducerea cheltuielilor bugetare prin desființarea unor instituții, luarea de decizii care să sprijine implementarea P.N.R.R. și formarea unui guvern „suplu”, având membri din afara sferei politice.

”Traversăm o perioadă extrem de provocatoare. Dacă societatea românească, inclusiv clasa politică, conștientizează gravitatea situației, există o oportunitate reală ca războiul hibrid al Rusiei să contribuie la o dezvoltare sănătoasă a României și la o integrare profundă în comunitatea occidentală. Aceasta nu este dorința Kremlinului, dar este o posibilitate, cu condiția ca politicienii noștri să acționeze repede.” subliniază Eugen Rădulescu.

Întregul articol este disponibil pe Contributors.

Recomandari
Show Cookie Preferences