Problemele lăsate de guvernele anterioare și sarcinile actualului Guvern în fața provocărilor economice

În 2025, politica internă românească se va axa pe corectarea deficiențelor economice, în special pe plan fiscal, recâștigarea încrederii piețelor internaționale, precum și pe asigurarea statului de drept și a instituțiilor democratice. Aceste eforturi vor avea loc într-un context european marcat de instabilitate.

Crizele politice afectează mai multe state europene

Atât Franța, cât și Germania se confruntă cu tensiuni politice intense, întrucât centrul politic se află sub presiunea extremiștilor de dreapta. Germania, deși bine familiarizată cu guvernele de coaliție, se îndreaptă spre alegeri generale în februarie, cu social-democrații (SPD) și Verzii întâmpinând dificultăți după retragerea liberalilor din coaliție.

În Franța, de asemenea, centrul politic este sub influența unei mișcări de extremă dreaptă aflată în expansiune.

Austria întâmpină dificultăți în formarea unui nou guvern după alegerile din septembrie, discuțiile dintre partidele de centru stagnând din cauza neînțelegerilor legate de buget și reformele pensiilor.

Bulgaria, după șapte alegeri în patru ani, a reușit joi să învestească un nou guvern condus de Rosen Jeliazkov, conform BTA.

Provocările structurale ale României și decalajele economice

Conform unei analize realizate de Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu” din cadrul Academiei Române, România se confruntă cu importante probleme structurale. Printre principalele vulnerabilități identificate se numără:

• Fragilitatea modelului economic bazat pe consum, evidențiată de reacțiile indicatorilor macroeconomici la măsurile de creștere a veniturilor populației, precum majorarea salariilor în sectorul public și a pensiilor.

• Eficiența slabă a actualelor mecanisme de redistribuire, care nu reușesc să transpună creșterea economică în bunăstare pentru toate grupurile sociale.

• Imprevizibilitatea cadrului macroeconomic și fiscal, instituțional și administrativ, și deteriorarea guvernanței economice. Din martie 2020, România se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.

• Un nivel scăzut al competitivității internaționale; România ocupă locul 25 din 27 în clasamentul World Economic Forum.

• Tendința de creștere a gradului de îndatorare și a necesarului de finanțare. La începutul lui 2025, datoria publică depășea 50% din PIB conform metodologiei UE, cu perspective de continuare a creșterii pe fondul persistentei deficitelor.

• Deficite crescânde în contul curent și comercial, cu un deficit de cont curent de 7% din PIB în decembrie 2023 și un deficit comercial majorat.

• Deteriorarea poziției investiționale internaționale nete, cu o creștere a deficitului balanței active-pasive financiare externe, România coborând de pe locul 18 în 2007 pe locul 21 în 2023 în UE.

• Sarcina fiscală asupra veniturilor salariale este un indicator negativ pentru ocuparea forței de muncă, iar România ocupă locul 22 în Uniunea Europeană.

• Gradul scăzut de intermediere financiară, cu o diferențială considerabilă între dobânzile creditelor și celor la depozite.

• Ponderea semnificativă a capitalului străin în cifra de afaceri a companiilor românești, care ajunge până la 100% în anumite industrii.

• Progrese sociale lente, cu România clasându-se pe ultimul loc în UE în indicele progresului social 2024.

• Infrastructura economică și socială slab dezvoltată, influențată negativ de bugetele reduse alocate acestor sectoare.

• Un risc crescut de sărăcie și excluziune socială, deși există o tendință de scădere.

• Lipsa unui mecanism de dialog social eficient, cu reforme legislative care au afectat parteneriatele sociale.

Pentru detalii complete, citiți întreaga lucrare a Institutului Național de Cercetări Economice.

Tabloul de bord include indicatori economici și sociali cu date actualizate pentru România, comparativ cu statele UE.

Sursa informațiilor: Tablou de bord privind România, Academia Română - Institutul Național de Cercetări Economice