Impactul neașteptat al Schengen: Acțiunile românilor pe piața imobiliară din apropierea graniței ungaro-române
Localitățile din Ungaria au devenit atrăgătoare pentru românii care locuiesc de cealaltă parte a frontierei, datorită prețurilor imobiliare accesibile. Odată cu intrarea României în spațiul Schengen, de la începutul acestui an, este anticipată o accelerare a migrației, conform publicației Vilaggazdasag.hu.
Se estimează că un val de migrație s-ar putea produce în satele situate de-a lungul graniței româno-ungare, unde prețurile locuințelor sunt considerabil mai mici decât în România, un aspect ce ar putea determina pe mulți să decidă să se mute în Ungaria, raportează Krónika Online. Odată cu deschiderea frontierelor, controalele rutiere au fost eliminate, facilitând astfel circulația.
Béla Tókos-Fejes, consilier local la Biharkeresztes, o localitate din apropierea graniței cu România, a declarat că a achiziționat o casă în această zonă în 2005, înainte ca România să devină membră a Uniunii Europene.
Investitorii au anticipat deschiderea graniței încă din vara anului trecut și au început să cumpere proprietăți disponibile în Biharkeresztes, un oraș cu o populație de 4.846 de locuitori. Această localitate este favorizată datorită infrastructurii sale bine dezvoltate, existând autobuze care efectuează curse frecvente spre Oradea, situată la doar 17,3 kilometri distanță.
În Biharkeresztes, majoritatea locuințelor disponibile sunt așa-numitele „cuburi Kádár”, un tip de construcție populară din anii '60 până în '70, având aproximativ 100 de metri pătrați. Multe dintre aceste case sunt oferite spre vânzare.
Unii dintre elevii care sunt în stare avansată de degradare nu dispun nici de feronerie, dar prețurile pentru acestea au crescut între timp, ajungând între 20-25 milioane de forinți (48-60 mii euro), chiar dacă necesită ample lucrări de renovare. O locuință în stare bună, care necesită doar mici ajustări, poate costa 30 de milioane de forinți (aproximativ 72 de mii de euro).
Chiar și cu aceste costuri, prețurile imobiliare din Ungaria rămân mult mai mici comparativ cu cele din Oradea, unde prețul mediu pe metru pătrat a atins 1.635 de euro (671.895 forinți), ceea ce înseamnă o medie de 163.500 euro pentru o casă de 100 de metri pătrați.
Battonya, o destinație populară pentru români
Un raport a indicat că în orășelul Battonya, românii achiziționează aproximativ o casă din două. Aici, numărul oamenilor care vorbesc limba română este în creștere.
Un rezident de origine română a distribuit un videoclip pe rețelele sociale, surprinzând un moment pe strada principală a Battonya, menționând că este foarte mulțumit de viața acolo, iar costurile de întreținere sunt mai mici decât în Arad, fiind înconjurat de localnici prietenoși.
Motivul care face acest oraș atractiv este același ca în Biharkeresztes: prețurile locuințelor sunt substanțial mai accesibile, iar costurile utilităților au crescut rapid în România. De asemenea, proximity față de centrele economice din Arad și Timișoara facilitează naveta.
Krónika Online a subliniat că românii au început să cumpere imobile la Battonya în a doua jumătate a anului 2006, anticipând că România va adera la Uniunea Europeană. Atunci, o casă putea fi achiziționată cu doar 3-5 mii de euro, iar la un preț mai mare, se putea obține chiar o vilă.
Mulți au ales să se stabilească definitiv în Battonya, în timp ce continuă să facă naveta în Arad, unele proprietăți fiind utilizate pentru weekenduri sau ca investiții.
Aproximativ 800-850 de familii din România locuiesc acum în Battonya, majoritatea continuând să călătorească la muncă în Arad. Potrivit agentului imobiliar István Fifa, prețurile variază între 12.000 și 110.000 de euro, având o creștere de 25% ca urmare a intrării României în Schengen, iar estimările sugerează o creștere până la 50% până la sfârșitul anului.
Creșterea demografică a orașului Battonya
Primarul orașului Battonya, Árpád Mákos, a raportat o creștere a cererilor de locuințe venite din România. Se preconizează că populația orașului, actual de 5.800 de locuitori, va ajunge la 7000 de locuitori în 2-3 ani. Mákos consideră că deschiderea granițelor va restabili relațiile dintre Ungaria și România la nivelul de acum o sută de ani, transformând Battonya într-un centru al unei microregiuni economice în dezvoltare, în apropiere de Arad.
Battonya trebuie să își orienteze privirea către Arad, având în vedere distanța, potențialul economic și aspectele raționale, a mai subliniat primarul.
Articol realizat cu sprijinul Rador Radio România
