Raportul 2024 al Reuters Institute: „Procurorii nu investighează cazurile Emiliei Șercan, iar Ringier a desființat echipa de jurnaliști de investigație”

Conform unui raport lansat luni la Facultatea de Jurnalism, încrederea în presa din România a atins „unul dintre cele mai scăzute niveluri din 47 de piețe media”, conform Reuters Institute Digital News Report 2024, un studiu ce analizează condițiile presei. Această situație reflectă presiunile exercitate de politicieni și de trusturile media asupra jurnaliștilor.

Raportul subliniază că „neîncrederea și creșterea problemelor legate de libertatea presei sunt rezultatul anului 2023, când partidele parlamentare au căutat să limiteze independența presei, procurorii refuzând să investigheze două cazuri care implicau o jurnalistă de investigație, Emilia Șercan, iar Ringier a concediat echipa sa de jurnaliști de investigație.”

Un alt aspect al raportului arată că, cu un nivel de încredere în știri de doar 27% în rândul publicului digital, România ocupă locul 44 din 47 în clasificarea realizată de Reuters Institute.

„Controverse privind independența editorială”

Conform raportului, „presiunile asupra redacțiilor sunt extrem de mari”, făcând referire la incidentele de la Libertatea și Gazeta Sporturilor din 2023.

Ziarele Libertatea și Gazeta Sporturilor, ambele deținute de Ringier, s-au confruntat cu turbulențe în urma concedierii unor angajați cheie, ceea ce a generat controverse legate de independența editorială și standardele de etică. De asemenea, Mihnea Vasiliu, directorul general al Ringier România, a demisionat în vara anului 2023, fiind înlocuit de un director general interimar.

Incidentul Iulia Roșu: „Îți dai seama ce implică munca mea?”

În toamnă, CEO-ul interimar al Gazetei Sporturilor a concediat mai mulți redactori, iar în decembrie, echipa de investigație a Libertății, condusă de Cătălin Tolontan, alături de redactorii de acolo, au fost și ei concediați.

Printre cei concediați se numără Cătălin Tolontan și Iulia Roșu, redactorul-șef adjunct. Ulterior, mai mulți reporteri și redactorul-șef Dan Duca au părăsit compania.

În momentul demiterii, Iulia Roșu l-a întrebat pe Dan Puică, CEO-ul din România, dacă „știi în ce constă munca mea?”, iar acesta a răspuns că „nu”, conform relatărilor din presă.

Raportul menționează că jurnaliștii au documentat încercările companiilor de jocuri de noroc de a influența conținutul editorial al Gazetei Sporturilor.

Ringier a explicat concedierile ca parte a unei „restructurări strategice”, justificate de scăderea vânzărilor de presă scrisă, care au scăzut cu 27% din 2018, și de creșterea costurilor cu materialele necesare pentru ziar, rezultând în închiderea ediției tipărite a Gazetei Sporturilor.

Prezentarea raportului la Facultatea de Jurnalism

Rezultatele studiului au fost prezentate pe 17 iunie la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București, fiind coordonate de profesorul doctor Raluca Radu.

La dezbaterea de după prezentarea rezultatelor au participat Paula Herlo (PRO TV), Răzvan Ionescu (ZYX Publishing), Maria Țoghină (Societatea Română de Radiodifuziune), Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media) și Marian Voicu (TVR).

Evoluția încrederii românilor în presă în ultimii patru ani

Potrivit rezultatelor din 2024, cele mai de încredere instituții media sunt PRO TV (65%), urmat de Digi24 (60%), TVR (59%), Adevărul (51%), un anumit site de știri (50%), Antena 1 (54%), Libertatea (49%), România TV (44%) și Antena 3 (50%).

Comparativ cu datele din 2020, încrederea în majoritatea instituțiilor menționate a scăzut, cu excepția Antena 3.

Plățile pentru știrile online sunt rare

Întrebați despre plățile pentru conținutul de știri online, 84% dintre respondentii au afirmat că nu au plătit în ultimul an, o scădere față de 2023.

„Aproape jumătate din cele 45 de milioane de euro destinate partidelor parlamentare anul trecut au fost folosite pentru «media și propagandă». Raportul Uniunii Europene a evidențiat contractele secrete între partide și mass-media din România, cerând transparență în aceste acorduri”, a explicat Raluca Radu în timpul prezentării.

„Fondurile alocate pentru «media și propagandă» reprezintă aproximativ 3% din totalul pieței de publicitate, dar influența lor este considerabilă. Se observă că unele știri despre partidele din coaliție sunt excepțional de favorabile, asemănându-se cu publicitatea electorală, în timp ce cele negative pot face parte din campanii de denigrare susținute financiar din bani publici”, a continuat profesoara.

Susținerea jurnaliștilor pentru Emilia Șercan

Raportul menționează o mobilizare a jurnaliștilor și organizațiilor non-guvernamentale în sprijinul Emiliei Șercan, vizată de acțiuni de intimidare și compromise după ce a publicat materiale despre plagiatul unor figuri publice și politicieni influenți. Aceste inițiative au atins apogeul cu o demonstrație în stradă în 2023, prima de acest tip în ultimele 20 de ani.

Studiul Reuters Institute Digital News Report 2024 a fost realizat în România în ianuarie-februarie 2024, printr-un chestionar online desfășurat pe un eșantion de 2007 persoane.

„Rezultatele se referă exclusiv la publicul digital, segmentat pe baza vârstei, sexului, regiunii și educației, iar variațiile de +/- 2% nu sunt semnificative statistic”, precizează cercetătorii.

Pentru a citi raportul Reuters Institute Digital News Report 2024 în întregime, faceți clic AICI.