România își redescoperă comorile minerale: resurse critice
Conform Ministerului Economiei, multe dintre cele 34 de minerale rare identificate în Uniunea Europeană se regăsesc pe teritoriul României. Inițiativa blocului comunitar de a diminua dependența de materiale strategice aduce în prim-plan proiecte miniere abandonate, iar publicații internaționale analizează modul în care pot fi stimulate activitățile minere din România prin fonduri europene, dar și unde există lacune.
În urmă cu 21 de ani, România a închis cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, considerat nerentabil. Acum, mina din Baia de Fier, județul Gorj, se află într-o stare de degradare avansată, cu clădiri ruinate și utilaje ruginite.
Totuși, acest obiectiv abandonat ar putea fi readus la viață de către Societatea Națională a Sării, în contextul schimbărilor geopolitice globale.
Grafitul joacă un rol esențial în tehnologii avansate din industriile auto (de exemplu, bateriile pentru vehicule electrice), electronică (producția de grafen) și inginerie.
Investiții în zăcământul de grafit
Zăcământul de grafit, care odinioară asigura locuri de muncă pentru aproximativ 500 de persoane, va beneficia de o infuzie de aproape 200 de milioane de euro, fiind inclus printre cele trei proiecte strategice ale României într-o inițiativă europeană recent lansată.
Obiectivul acestei investiții este de a reduce dependența Uniunii Europene de materiale critice, în special din China, într-un climat internațional din ce în ce mai instabil.
România va primi un total de 615 milioane de euro din fonduri europene. „Extracția de grafit va stimula tehnologii din industria auto, precum și din electronică și inginerie mecanică”, a explicat Andreea Nestian, director financiar al unei firme de consultanță specializate în minerit.
Alte două resurse minerale vizate pentru extracție în România sunt magneziul metalic, în zona Budureasa, și cuprul, în Rovina, ambele situate în vestul țării. „Magneziul este esențial în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto, aerospațială și de apărare”, a adăugat Nestian, subliniind că Uniunea Europeană depinde aproape complet de importurile acestui metal.
„România dispune de resurse valoroase”
Zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea ca mărime din Europa, conform companiei canadiene Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare. Totuși, proiectul de extracție este contestat în instanță de organizații de mediu care au obținut suspendarea unor investiții.
„Deși nu este un metal rar, cererea pentru cupru este în creștere datorită utilizării sale în fabricarea semiconductoarelor, turbinele eoliene și în diverse industrii, inclusiv auto și aerospațială”, a afirmat Nestian.
„România are numeroase resurse care ar putea fi valorificate de alte state, însă administrația locală nu dispune de capacitățile necesare”, a subliniat reprezentanta firmei de consultanță.
În acest context, autoritățile române au informat déjà Comisia Europeană despre disponibilitatea țării de a extrage alte metale strategice, precum titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, cu speranța obținerii unui sprijin suplimentar.
„Toate aceste resurse sunt importante și nu pot fi tratate în mod separat”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
România are nevoie de forță de muncă calificată
Oficialul român a subliniat importanța acestor resurse pentru o varietate de industrii, de la aerospațială și electronică, la echipamente medicale, baterii solare și laptopuri. De asemenea, acestea pot fi utilizate în domeniul semiconductoarelor, comunicațiilor mobile, GPS-ului, internetului, fibrelor optice, automatizărilor și echipamentelor electronice.
Ministerul Economiei a subliniat importanța pământurilor rare și a titanului în industria de apărare.
„Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului”, a adăugat Ivan. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea mineralelor metalice și a deșeurilor miniere.
Cu toate acestea, nu s-a stabilit încă un calendar clar pentru începerea lucrărilor. Guvernul român planifică să propună oficial proiectul minier Comisiei Europene în trimestrul al treilea al acestui an.
Experții avertizează că suportul extern va fi crucial: mulți dintre fostii minerii au ieșit la pensie sau au emigrat, iar singura facultate de profil din țară se confruntă cu un interes scăzut din partea tinerilor, având în vedere declinul industriei miniere după 1989.
„Vor fi necesare investiții semnificative și forță de muncă specializată”, a concluzionat Nestian.
