STUDIU: Copiii care se joacă jocuri video prezintă îmbunătățiri cognitive, însă cercetătorii subliniază și riscurile asociate

Întreaga activitate a copiilor în fața ecranelor – incluzând telefoanele, tabletele și calculatoarele – este adesea văzută ca având consecințe negative. Părinții manifestă deseori îngrijorări cu privire la acest aspect, motiv pentru care încearcă să limiteze timpul de utilizare a ecranelor de către cei mici. Un studiu recent publicat în revista medicală Jama Network Open aduce însă concluzii surprinzătoare: copiii care joacă jocuri video au, de fapt, beneficii cognitive.

Cercetătorii au analizat răspunsurile participanților, scorurile obținute la testele cognitive și datele din imagistica cerebrală, având ca subiecți aproximativ 2.000 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, împărțiți în două grupuri: cei care nu joacă deloc jocuri video și cei care joacă vreme de trei ore sau mai mult în fiecare zi.

Această limită de timp a fost stabilită deoarece depășește intervalul de una sau două ore de jocuri video recomandat pentru copiii mai mari de către Academia Americană de Pediatrie.

Copiii care joacă jocuri video au obținut rezultate mai bune la teste

Ambele grupuri de copii implicate în studiu – cei care joacă jocuri video și cei care nu joacă – au fost supuse la două teste.

Primul test a constat în prezentarea săgeților orientate spre stânga sau dreapta, iar copiii trebuiau să apese pe butonul corespunzător cât mai rapid.

În caz că nu apărea un semn de „stop”, nu aveau voie să apese pe niciun buton.

Al doilea test le-a solicitat copiilor să recunoască un chip, urmat de un altul, și să indice dacă aparțineau aceleași persoane, evaluând astfel memoria de lucru.

Cercetările au arătat că cei care joacă jocuri video au avut performanțe superioare la aceste sarcini.

În timpul acestor teste, activitatea cerebrală a copiilor a fost monitorizată prin tehnici imagistice avansate. Creierele copiilor obisnuiți să joace jocuri video au demonstrat o activitate intensificată în regiunile asociate cu atenția și memoria.

„Aceste rezultate sugerează posibilitatea interesantă ca jocurile video să constituie o experiență de învățare cognitivă cu efecte neurocognitive măsurabile”, au concluzionat cercetătorii.

Aspecte neclarificate de autorii studiului

Totuși, nu s-a dovedit clar dacă o performanță cognitivă mai bună conduce la creșterea timpului dedicat jocurilor sau, invers, faptul că mai mult timp petrecut la jocuri îmbunătățește această performanță, a menționat unul dintre cercetători.

De asemenea, autorii recunosc că amploarea acestor studii este limitată datorită numărului restrâns de participanți, în special în cazul celor care au fost supuși examinării prin imagistică cerebrală.

Un copil din România petrece 4-5 ore pe zi pe dispozitive electronice. Medicii atrag atenția asupra riscurilor.

În România, media de timp alocat de un copil în fața ecranelor este de 4-5 ore pe zi, conform medicului Anca Doina Pleșca, președintele Societății Române de Pediatrie. Informațiile au fost strânse în urma campaniei de screening „Asumă-ţi să fii sănătos!” desfășurată anual de Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.

Experții subliniază că dependența de telefonul mobil la copii și adolescenți poate duce la neglijarea responsabilităților și relațiilor interumane, precum și la manifestări de anxietate și neliniște în absența accesului la telefoane.

Aceștia ajung adesea să își neglijeze pasiunile, activitățile fizice și interacțiunile sociale pentru a înlocui cu timpul petrecut pe telefon. Chiar și hobby-urile pe care le iubesc devin secundare.

Sunt menționate, de asemenea, probleme precum deficitul de atenție și dificultățile de concentrare, atribuite utilizării excesive a telefonului mobil de către copii.

În plus, cercetările indică faptul că expunerea prelungită la smartphone-uri și rețele sociale poate contribui la apariția simptomelor de singurătate, depresie sau stimei de sine scăzute.

Foto: Dreamstime.com.