Trenurile cu viteză mare, aproape de România, într-o țară de dimensiuni reduse, dar cu o densă rețea feroviară

În iunie 2022, gara centrală din Praga a găzduit un eveniment special cu un tren TGV franțuzesc original expus, reflectând dorința cehilor de a construi linii feroviare capabile să atingă viteze de 320 km/h. Care sunt diferențele între trenurile din Cehia și cele din România și care este costul estimat al acestei infrastructuri ambițioase?

• În România, trenurile rapide circulă cu 160 km/h către Constanța, iar în Serbia există tronsoane cu o viteză de 200 km/h. Cele mai mari viteze din Europa sunt în Austria, cu porțiuni ce permit 230 km/h. Cehia are planuri ambițioase de a construi linii capabile de peste 300 km/h, dar procesul va dura, iar investițiile necesare se ridică la miliarde de dolari.

Cehia dispune de un sistem feroviar superioar față de România

Cehia se bucură de o serie de avantaje în domeniul feroviar: o stație modernă în capitală, trenuri Pendolino, tronsoane extinse cu viteze peste 150 km/h, și proiecte de modernizare concretizate. În ultimul deceniu, Cehia a crescut semnificativ vitezele pe magistralele sale și are conexiuni internaționale eficiente, trenurile IC ajungând la viteza de 200 km/h pe anumite porțiuni.

Cu o rețea feroviară densă, Cehia are o infrastructură cu doar 15% mai mică decât România, într-o țară de dimensiuni reduse. În Europa, doar Elveția are o rețea feroviară mai densă.

Cehia beneficiază și de un circuit de teste avansat la Velim, unde au fost testate noile trenuri TGV M în 2023, circuit care depășește facilitățile existente în România.

Trenurile din Cehia ajung în majoritatea orașelor, dar și în numeroase sate și comune, devenind o alegere viabilă în locul autoturismelor. De asemenea, trenurile IC sunt cu 30-50% mai rapide decât autobuzele pe distanțe lungi, iar punctualitatea acestora este ridicată, cu peste 85% dintre ele ajungând la destinație în timp util.

Pe termen mediu, Cehia își propune să crească viteza trenurilor pe ruta Praga – Plzen – Munchen, unde un tren actual parcurge distanța de 5 ore și 45 de minute.

Cehia oferă un număr considerabil de trenuri internaționale, dotate cu vagoane restaurant care servesc mese calde, iar cel mai lung traseu internațional, Praga – Bruxelles, durează 16 ore. Trenurile directe între Praga și București nu mai circulă de mai bine de 10 ani, dar călătoria care era de 1.500 km dura o zi.

Investiții pentru trenurile de mare viteză în Cehia

Cehia sărbătorește 185 de ani de la prima linie feroviară, iar din 1839 s-au realizat multe progrese. În prezent, țara planifică construcția unor linii capabile să permită viteze de 320 km/h.

În noiembrie 2004, un tren Pendolino a stabilit un record atingând 237 km/h pe traseul Brno – Breclav, și Cehia a introdus aceste trenuri moderne în 2006. De-a lungul anilor, s-au purtat discuții despre viitoarele linii de mare viteză.

În aprilie, au început să sosească vagoane noi, produse de Siemens Mobility și Škoda Group, capabile să atingă 230 km/h. Deși nu există încă tronsoane pe care să circule atât de rapid, se preconizează că vor exista în aproximativ 15-20 de ani. De asemenea, au fost comandate locomotive de ultimă generație.

Spre deosebire de România, compania națională de călători din Cehia a obținut un profit record de 160 milioane de dolari anul trecut, având peste 164 milioane de călătorii, mai mult decât dublu față de întreaga rețea feroviară românească. Operatorul de marfă, CD Cargo, este, de asemenea, pe profit.

Compania privată de transport Regiojet s-a extins semnificativ în ultimii ani, a achiziționat trenuri noi și a adăugat rute suplimentare, inclusiv vagoane fabricate de Astra Arad din România.

În ciuda realizărilor, au existat și accidente grave, precum coliziunea dintre un tren de pasageri Regiojet și un tren de marfă în iunie, soldată cu patru victime.

Strategia cehă pentru trenuri rapide

În 2017, oficialii din Cehia au început discuțiile serioase privind construcția liniilor rapide, aprobând un plan de dezvoltare cu un cost estimat de 25 miliarde euro, incluzând linii noi și modernizare pentru a crește viteza la 200 km/h pe tronsoane esențiale.

În 2018, s-au inițiat lucrările pe tronsoane pilot pentru creșterea vitezei maxime de la 160 km/h la 200 km/h. Din ani '70, oficialii discutau despre construirea unor linii de mare viteză, iar în 2004 ideea a fost readusă în prim-plan.

Planul actual preconizează o „coloană vertebrală” a rețelei de 400 km, dintre care 150 km ar putea permite viteze de 320 km/h, iar restul tronsoanelor existente vor fi modernizate la 200 km/h. Se efectuează studii de fezabilitate iar parteneriatele public-private sunt explorate.

Vor demara lucrările pe câteva secțiuni scurte, în condițiile în care în regiunile de câmpie kilometrul de linie de mare viteză costă aproximativ 25 milioane euro, iar în zonele montane, unde sunt necesare tuneluri, costurile depășesc 80 milioane euro.

Cehia beneficiază de o poziție geografică favorabilă, vecinătatea cu șase țări făcându-le liniile extrem de utile la nivel regional. Discuțiile cu Germania și Polonia pentru coordonarea investițiilor viitoare sunt deja în desfășurare.

Una dintre cele mai importante linii va conecta Praga de Pardubice, unde trenurile rapide vor completa traseul între 24 și 36 de minute, comparativ cu 55 de minute în prezent pentru o distanță de 104 km.

Există, totuși, obstacole majore, inclusiv îngrijorări cu privire la impactul asupra mediului și petiții din partea primarilor din localități afectate de construcțiile propu­san­te.

Criticii sugerează că miliardele de coroane cehe pentru liniile rapide ar putea fi mai bine directionate pentru modernizarea rețelei existente, cum ar fi electrificarea a sute de kilometri sau modernizarea liniilor secundare.

Ultimele declarații ale ministrului ceh al Transporturilor promit începerea lucrărilor între Brno și Prerov în 2025 și între Brno și Breclav în 2026. Proiectarea de gări moderne a început, iar colaborările cu arhitecți din Franța sunt în desfășurare.

Estimările arată că finalizarea construcției rețelei de mare viteză ar putea avea loc între 2038 și 2045, dar previziunile sunt dificil de stabilit, având în vedere schimbările posibile în viitor.

Detalii despre planurile din 2017

• RS1 Praga–Brno–Ostrava, extindere potențială spre Katowice, Polonia.
• RS2 Brno–Breclav, cu legături posibil extinse către Viena și Bratislava.
• RS3 Praga – Plzen, extindere posibilă spre Munchen.
• RS4 Praga–Ústí nad Labem, extindere posibilă spre Dresda.
• RS5 Praga – Liberec sau Hradec Králové, extindere posibilă spre Wrocław, Polonia.

Starea rețelei feroviare din Cehia

Dintre cei 9.400 de km ai rețelei convenționale, peste 3.100 de km sunt electrificați.

În noiembrie 2004, a fost stabilit un record pe linia Brno – Breclav, când un tren Pendolino a atins 237 km/h. Viteza maximă operațională actuală este de 160 km/h, dar Cehia a investit constant în modernizarea flotei feroviare.

Cele mai mari viteze pe liniile cehe sunt de 145-160 km/h pe anumite trasee, inclusiv Praga – Olomouc – Přerov – Ostrava, și pe porțiuni semnificative din rețea.

Brno, al doilea oraș ca mărime din Cehia, se află la 255 km de Praga, iar călătoria durează 2 ore și 42 de minute, îmbunătățită de-a lungul timpului. În anii ’70 se călătorea în 3 ore și 35 de minute.

Traficul pe magistrala ce leagă Praga de granița cu Austria și Slovacia a început recent teste la 200 km/h.

• Polonia a avansat semnificativ în modernizarea infrastructurii feroviare, cu trenuri la 200 km/h.

• În România, visele legate de trenurile de mare viteză rămân departe de realitate, cu un sistem feroviar ce necesită îmbunătățiri substanțiale.