Verificarea faptelor în cadrul celei de-a doua dezbateri prezidențiale: Informații false prezentate de candidați

Portalul Factual, care se ocupă cu verificarea declarațiilor, a analizat în timp real afirmațiile candidaților în cadrul dezbaterii prezidențiale desfășurate marți seara la Palatul Cotroceni. Aceștia au identificat cinci afirmații ireale făcute de candidați.

Pe lângă cele cinci informații false, Factual a evidențiat că trei dintre declarații au fost denaturate, fiind scoase din context în scopul de a susține persoana care le-a rostit. Acestea au fost făcute de Crin Antonescu și Nicușor Dan.

Minciuni constatate la Ponta, Funeriu, Banu-Muscel, Șandru și Popescu

În primele 30 de minute ale dezbaterii, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a afirmat că „din 1918 încoace, românii au respectat minoritățile naționale și am clădit în Europa un model”. Totuși, în perioada interbelică a fost fondată Mișcarea Legionară, o organizație naționalistă de tip fascist, caracterizată prin antisemitism, xenofobie și violență politică, conform Factual.

Istoricul Cosmin Popa a explicat că exemple precum organizarea politică din perioada interbelică, colonizările românești în zonele populate de maghiari și politica regimului Ceaușescu în privința minorităților demonstrează că acestea au suferit de-a lungul timpului.

Victor Ponta a menționat în dezbatere că România a semnat parteneriatul strategic cu Statele Unite în 2011. Însă, conform Ministerului de Afaceri Externe, parteneriatul a fost semnat în 1997, în timpul vizitei președintelui Bill Clinton la București.

În 2011, România și SUA au semnat două documente care întăresc cooperarea în domeniul securității naționale, în special în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem avansat de apărare împotriva rachetelor balistice în Europa de Est.

Informații false legate de NATO și implicarea României în conflicte

John-Ion Banu-Muscel, candidat independent, a declarat că nu percepe un pericol considerabil reprezentat de o invazie a Rusiei, invocând statutul României ca membru NATO și contribuția de 2% din PIB pentru apărare.

După invazia Rusiei în Ucraina, Federația Rusă a fost condamnată în cadrul Summitului NATO al anului 2023. Atunci, statele membre s-au angajat să investească un minim de 2% din PIB în apărare, România asumiindu-și o creștere a bugetului pentru apărare la 2,5% din PIB în 2023. Cu toate acestea, un raport NATO din acel an a arătat că România a alocat doar 1,6% din PIB pentru apărare.

Lavinia Șandru, candidata PUSL, a afirmat că „în fiecare zi suntem mai puțini cu 200. La Revoluție eram 23 de milioane, acum suntem 15 milioane”. Conform datelor recente ale Institutului Național de Statistică, populația rezidentă în România era, la 1 ianuarie 2024, de 19 milioane de persoane.

Sebastian Popescu a declarat că România este singura țară care nu a dus un război pentru a cuceri teritorii, ci a luptat exclusiv pentru apărarea propriilor teritorii.

Factual a subliniat că alegația României ca victimă a colonizării occidentale reflectă un discurs comunist, conform căruia Republica Socialistă Română trebuia să se opună expansionismului vestic.

Declarații denaturate de către Crin Antonescu și Nicușor Dan

Crin Antonescu a menționat inaugurarea recentă a podului de la Ungheni, însă de fapt construcția acestuia a început doar în ultimele zile și nu a fost încă finalizată.

Candidatul PSD-PNL-UDMR-Minorități a fost întrebat despre cum ar interveni în cazul unui cutremur major. El a afirmat că „în general, în situațiile de urgență este esențială o acțiune prezidențială imediată”. Cu toate acestea, el a recunoscut că în cazul calamităților naturale, președintele acționează într-un cadru coordonat cu premierul.

Deși președintele are dreptul de a decreta stare de urgență, aceasta nu este o decizie exclusiv personală și poate fi contestată de prim-ministru sau Parlament.

Nicușor Dan a afirmat că România ar necesita un program național pentru irigații, având în vedere că în prezent doar 10% din terenurile agricole beneficiază de irigații.

Conform INS, în 2023, suprafața agricolă a României a fost de peste 8 milioane hectare, iar doar 1,4 milioane hectare sunt pregătite pentru irigație, reprezentând 17% din total.