Ce continuă să ceară Putin pentru un acord ce ar pune capăt conflictului din Ucraina, în ciuda presiunilor din partea SUA
Vladimir Putin, președintele Rusiei, subliniază că Moscova trebuie să dobândească controlul asupra celor patru regiuni ale Ucrainei anexate în 2022, care nu sunt complet ocupate în prezent (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson), ca parte a oricărei înțelegeri de încetare a ostilităților, conform informațiilor oferite de surse de la Moscova, citate de Bloomberg.
Aceste cereri formulate de liderul rus constituie o provocare la adresa eforturilor președintelui american Donald Trump de a ajunge la un armistițiu și de a definitiva încetarea conflictului, pe fondul creșterii frustrării la Casa Albă în legătură cu stagnarea negocierilor.
Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, a încercat să-l convingă pe Putin să accepte un armistițiu care să oprească violențele pe frontul actual. Discuțiile au avut loc la Kremlin vineri, potrivit a două persoane care au dorit să rămână anonime din cauza caracterului delicat al subiectului. Cu toate acestea, Putin și-a menținut o poziție fermă în privința teritoriilor ucrainene, conform surselor.
Negocierile sunt acum în impas, iar un contact direct între Putin și Trump pare a fi necesar pentru a avansa discuțiile, a declarat una dintre sursele menționate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a oferi o reacție.
James Hewitt, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, a menționat: „Nu comentăm asupra deliberărilor în curs”. El a adăugat că SUA continuă să colaboreze atât cu Ucraina, cât și cu Rusia pentru a găsi o soluție pașnică la conflict.
Putin afirmă că regiunile din estul și sudul Ucrainei – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – vor face parte din Rusia „pentru totdeauna”, după ce au fost organizate referendumuri în zonele ocupate de trupele ruse, la câteva luni după invazia din 2022. Aceste regiuni au fost incluse în constituția Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a reușit să le ocupe în totalitate.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a criticat referendumurile, numindu-le „o încălcare a Cartei ONU și a dreptului internațional”, iar alte națiuni au refuzat să recunoască rezultatele acestora.
Trump și alți oficiali de rang înalt din administrația de la Washington și-au exprimat intenția de a abandona negocierile dacă nu se ajunge la un acord curând. Detalii despre rezultatul discuțiilor recente între Witkoff și Putin nu au fost făcute publice.
După discuții, Trump s-a arătat optimist în privința unui eventual acord de pace, dar ulterior a devenit mai rezervat, exprimând îngrijorarea că Putin „poate că nu dorește să oprească războiul” și că Statele Unite ar putea fi nevoite să impună noi sancțiuni.
„Această săptămână va fi crucială pentru a decide dacă ne vom continua implicarea sau ne vom concentra pe alte chestiuni”, a afirmat duminică secretarul de stat american Marco Rubio, într-o emisiune NBC.
„Nuanțele” poziției lui Putin, menționate de Kremlin
SUA au indicat că sunt dispuse să recunoască controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea, anexată de Putin în 2014, în cadrul unui acord de pace propus. Acordul ar îngheța conflictul de-a lungul liniilor de front existente, oferind Moscovei controlul efectiv asupra părților din celelalte patru regiuni ucrainene ocupate.
Nu există semne că Putin ar fi dispus să renunțe la cererile sale legate de regiunile ucrainene sau să sprijine propunerile americane pentru încheierea conflictului, conform unor oficiali europeni familiarizați cu discuțiile. Aceștia au precizat că negocierile sunt complexe și evaluările ar putea varia.
Oficialii europeni estimează că în următoarele două săptămâni va fi mai clar dacă SUA va reuși să încheie un acord între Rusia și Ucraina sau va decide să abandoneze negocierile ori să intensifice presiunea asupra Moscovei.
Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat importanța unei poziții mai ferme din partea SUA față de Putin, afirmând că a convins administrația americană de riscurile escaladării amenințărilor și a impunerii de sancțiuni.
Oficialii occidentali au avertizat, încă din martie, că Putin nu va ceda în ceea ce privește obiectivele sale. Administrația liderului american crede că stimulentele economice, inclusiv cooperarea în domeniul energiei, vor fi cruciale pentru a-l convinge pe Putin să accepte un acord de pace.
Recent, Putin a anunțat un armistițiu de trei zile începând cu 8 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Însă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut un armistițiu imediat și necondiționat de cel puțin 30 de zile, acuzând Rusia de manipulare.
SUA, care își propuseseră să finalizeze un armistițiu permanent până la data de 30 aprilie, au exprimat dezamăgirea în legătură cu declarația lui Putin. Trump este „din ce în ce mai frustrat” de reacțiile liderilor din Rusia și Ucraina, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Moscova nu va accepta un armistițiu pe termen lung în Ucraina fără să se țină cont de „nuanțele” poziției lui Putin, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului în răspuns la propunerea lui Zelenski.
Administrația Trump mai solicită și returnarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de Rusia la începutul conflictului. Se propune ca aceasta să intre sub controlul SUA pentru a gestiona energia pentru ambele părți.
Într-un interviu recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a exclus această opțiune, afirmând că „nu cred că este posibilă nicio schimbare”.
În propunerile SUA, transmise aliaților europeni, se arată că aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO ar fi eliminate, iar sancțiunile împotriva Rusiei ar putea fi ridicate, în timp ce Kievul ar primi garanții solide de securitate pentru respectarea acordului. Cerințele americane includ, de asemenea, recunoașterea de către Rusia a dreptului Ucrainei de a avea o armată și o industrie de apărare proprie.
