A început Conclavul pentru alegerea noului papă. Care este viitorul Bisericii Catolice?

Astăzi, cei 133 de cardinali participanți la Conclav vor pătrunde în Capela Sixtină, de unde nu vor ieși până la alegerea noului lider al Bisericii Catolice și a celor 1,4 miliarde de credincioși. Se deschide astfel procesul secret prin care este desemnat viitorul papă. În această atmosferă, numele posibili candidați sunt din nou discutate și analizate, căutându-se indicii referitoare la direcția viitoare a Bisericii.

De la decesul Papei Francisc pe 21 aprilie, mai mulți cardinali au fost menționați ca fiind posibil succesor.

Cardinalul britanic Vincent Nichols subliniază că „lista mea se schimbă și cred că va continua să se modifice în zilele următoare”.

Cardinalul Nichols, care participă pentru prima dată la conclav, afirmă că discursurile dinaintea întâlnirii au fost cruciale pentru formarea opiniei asupra viitorului papă.

„Este un proces care pentru mine este departe de a fi finalizat. Vor exista momente în care, ca și când o piatră ar fi aruncată într-o apă, undele se vor răspândi și eu voi sta acolo, gândindu-mă: «Ah, da, asta contează»”, a declarat cardinalul.

Întrebat dacă are candidați preferați care ar putea să devină papă, Nichols a menționat că „am câteva idei care s-au schimbat”.

Cardinalul Parolin și controversele din jurul său

Discuțiile despre posibilele alegeri au creat rumoare în interiorul Bisericii. Cardinalul italian Pietro Parolin figurează printre candidați, fiind supus unor campanii de discreditare, conform unor surse.

Criticile venite din partea tradiționalistilor îl etichetează drept „o clonă a lui Francisc”, evidențiind scandalurile sale anterioare cu guvernul chinez și implicarea într-un caz de corupție de 200 de milioane de euro în 2019.

Cu toate acestea, pentru cei îngrijorați de o influență în scădere a Romei, Parolin este considerat o opțiune favorabilă, având suportul cardinalilor curiali, care sunt înstrăinați de reformele sinodale.

Cardinali influenți fără drept de vot

Printre participanți se numără cardinalii cu vârsta de peste 80 de ani care nu pot vota, dar care au o influență considerabilă, la fel ca și italienii care doresc să și vadă un compatriot în frunte, după o pauză de 47 de ani.

Sustinătorii lui Parolin s-au confruntat cu reacții de la cei loiali fostului papă, care se tem că el ar limita eforturile lui Francisc de a face Biserica mai incluzivă.

Totodată, unii dintre aceștia au încercat să-l discrediteze pe Parolin și să-l promoveze pe cardinalul Mario Grech ca fiind un continuator al viziunii anterioare.

„Roma nu poate să înțeleagă toate dinamicele de pe diferite continente. Nu vor ca Biserica să fie condusă de Curia Romană”, a adăugat un comentator.

Tabăra adversă este, însă, fragmentată, fără candidați puternici care să unifice opinia, având în vedere că mulți cardinali recent numiți provin din poziții considerate „neimportante”, prada intrigilor politice ale Bisericii.

Tactici și evaluarea votului

La vot va fi aleasă o persoană, nu o tactică. Unii cardinali intră în conclav cu mai multe nume favorizate, în timp ce alții au fost influențați de ultimile discuții.

Deși există un angajament de confidențialitate, se apreciază că primele voturi vor testa candidații principali. Primul vot va avea loc miercuri seară, urmat de patru voturi joi.

Nimeni nu poate prezice desfășurarea evenimentelor. La ultimul conclav, Papa Benedict al XVI-lea credea că succesorul său va fi arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola.

Scola, deși a început cu un consens, nu a avansat după primele voturi, dovadă că, în conclav, lipsa progresului după câteva scrutine indică un blocaj, ceea ce determină căutarea unui alt candidat.

Discuțiile pre-vot care conturează viitorul Bisericii

În întâlnirile pre-conclav, cardinalii au abordat probleme fundamentale pe care noul papă va trebui să le gestioneze: evanghelizarea, criza credinței, conflictele și restructurarea organizatorică a Bisericii.

Discuțiile s-au desfășurat în privat, continuând chiar și pe parcursul perioadei de izolare premergătoare votului.

Candidați promițători

Alegerea la conclav a fost întotdeauna complexă, mai ales în actualul context, unde diversitatea cardinalilor alegători și diferențele culturale și geografice sunt esențiale.

Factori tolerați din grupul reformist ar putea susține candidați precum cardinalul din Marsilia, Jean-Marc Aveline, sau maltezul Mario Grech, organizatorul Sinodului.

Tendințele tradiționale ar putea evidenția nume precum Péter Erdö din Ungaria și Anders Arborelius din Suedia, dar și nume bine cunoscute ca Pietro Parolin, Pierbattista Pizzaballa sau Luis Antonio Tagle.

Odată ce Conclavul a început, nicio informație nu va mai fi disponibilă: publicul va urmări cu interes hornul Capela Sixtină. Dacă fumul alb apare, un nou papă va fi ales.

Absenta fumului alb orele de joi sau vineri ar putea deschide calea pentru surprize, dezvăluind alte nume precum Matteo Zuppi, Fernando Filoni sau americanul Robert Francis Prevost.

Nu se poate exclude anunțarea unui papă cu un nume inedit, așa cum a fost cazul lui Ioan Paul al II-lea.