Abaterile etice în Universități: Reclamațiile anonime nu sunt acceptate / Ligia Deca subliniază necesitatea modificărilor legislative

Conform regulamentului de funcționare a comisiilor de etică universitară publicat joi în Monitorul Oficial, orice persoană poate adresa o sesizare cu privire la faptele ce constituie abateri de la etica și deontologia educațională, însă reclamațiile anonime nu vor fi considerate. Reclamantul este obligat să își furnizeze datele personale, însă identitatea sa va fi protejată.

Regulamentul-cadru privind funcționarea Comisiilor de etică din Universități, anunțat luna trecută de ministrul Educației, Ligia Deca, ca urmare a cazurilor de hărțuire sexuală implicând profesorul Alfred Bulai de la SNSPA, a fost publicat recent în Monitorul Oficial.

„Se acceptă doar sesizările cu date de identificare”

O problemă importantă rămâne: sesizările anonime nu vor fi acceptate, iar reclamanții trebuie să ofere datele personale pentru ca sesizarea să fie admisibilă.

Conform Art. 6, alineatul 3 din regulament, „sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”.

Confidențialitatea identității reclamantului este garantată

Oricine dorește să raporteze nereguli poate face o sesizare scrisă sau online, înregistrată la registratura Universității.

Toate sesizările, fie ele admisibile sau inadmisibile, sunt înregistrate de comisie.

Numărul de înregistrare al sesizării va fi comunicat petenților la adresa de contact specificată.

„Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratura instituției, în registrul de intrări, se va înregistra „anonim” în rubrica „deponent/petent”.

Sesizarea va fi direcționată de registratură către secretarul comisiei. Sesizările depuse incorect vor fi redirecționate către registratură în maximum două zile lucrătoare.”

Criterii pentru ca sesizarea să fie considerată admisibilă

Fiecare sesizare primită de comisie trebuie să treacă printr-un control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină următoarele elemente:

• a) semnătura persoanei care face sesizarea;
• b) datele personale ale reclamantului: numele și prenumele, adresa, inclusiv datele de contact, cum ar fi o adresă de e-mail;
• c) o justificare detaliată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie academică, însoțită de exemple și surse de documentare.”

Sesizările neconforme criteriilor de admisibilitate vor fi respinse motivat de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată.

Persoanele care nu au depus o sesizare validă pot relua procesul conform criteriilor stabilite.

• „Nerespectarea regulilor legate de confidențialitatea identității reclamantului este considerată abatere disciplinară.”

Mențiuni limitate referitoare la victimele abuzurilor în Universități

După scandalul de hărțuire sexuală de la SNSPA, regulamentul Ministerului Educației, condus de Ligia Deca, face doar o mențiune privind victimele abuzurilor.

Aceasta apare la final, în articolele finale, unde se afirmă:

• „În baza autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior pot oferi suport specializat pentru victimele abuzurilor sau hărțuirilor.”

Regulamentul-cadru va intra în vigoare în anul academic 2024-2025. Universitățile au termen de 60 de zile de la publicare pentru a-și elabora propriile reglamente de funcționare.

Ligia Deca solicită modificări legislative pentru înregistrarea sesizărilor anonime

Ministrul Educației, Ligia Deca, a subliniat luna trecută că este necesară modificarea legii pentru a permite înregistrarea sesizărilor anonime în Universități.

• „Proiectul de lege prevede modificarea Ordonanței 27/2000 pentru a permite primirea și procesarea sesizărilor anonime. Odată adoptat acest proiect, putem trece la modificarea HG 970 referitoare la metodologia de prevenire și combatere a hărțuirii pe diverse criterii.”

Deca a adăugat că, prin actualizarea legislației secundare, se va facilita înregistrarea sesizărilor anonime.

• „Vom adopta curând regulamentul pentru funcționarea comisiilor de etică din universități, menționând, de exemplu, cum se poate face autosesizarea comisiilor în contextul suspiciunilor sau cazurilor din mass-media.”

După întâlnirea de Guvern din 14 august, subiectul sesizărilor anonime pentru hărțuiri în instituții a rămas în discuție.

Un proiect de hotărâre de guvern, discutat la acea vreme, viza prevenirea hărțuirii din sistemul educațional.

Un alt proiect legislativ, supus dezbaterii publice de Ministerul Dezvoltării, prevede că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv în educație, vor fi analizate și înaintate către organele competente în cazuri de natură penală.

Petițiile anonime referitoare la hărțuiri nu se vor mai clasifica, ci vor fi evaluate de o entitate responsabilă care va contacta autoritățile în cazul descoperirii unor fapte penale.