Înalta Curte explică decizia prin care familia președintelui Iohannis a fost obligată să restituie un imobil din Sibiu, sumă totală de 260.000 euro.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a făcut publică vineri motivarea hotărârii emise pe 24 septembrie anul trecut, legată de un imobil deținut de familia soției președintelui Iohannis în Sibiu. Odată cu acest pas, ANAF este autorizată să înceapă recuperarea prejudiciului.
Judecătorii au confirmat hotărârile anterioare ale instanțelor care au respins solicitările familiei soției președintelui Iohannis de a anula certificatul prin care statul român a fost desemnat drept moștenitor al imobilului.
”Înalta Curte a concluzionat că nu a fost identificată o nelegalitate în evaluarea efectuată de instanțele de fond în ceea ce privește calitatea procesuală activă și necesitatea unui interes”, este menționat în motivarea publicată vineri de ÎCCJ.
Imobilul implicat în această dispută este amplasat în centrul orașului Sibiu și a generat venituri din chirii pentru familia Iohannis de peste 226.000 de euro în intervalul 2001-2015. Imobilul a fost deținut între 1999 și 2008 de Ioan Baștea, soțul Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și de Carmen Iohannis, soția acestuia.
În anul 2008, statul a fost declarat moștenitor legal al acestui imobil. Rodica Baștea, o persoană apropiată familiei Iohannis, a intentat un proces împotriva statului, cerând anularea certificatului, dar a pierdut. Tribunalul și curtea de apel au respins cererea, considerând că aceasta a fost formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
”Instanțele de fond și apel au stabilit definitiv că reclamanta nu a demonstrat că deține vreun drept de moștenire, încadrându-se astfel în absența calității de moștenitor”, se menționează în decizia publicată vineri de Înalta Curte.
În cazul litigios legat de anularea certificatului de moștenitor, judecătorii explică faptul că „reclamantul care susține că a fost exclus nelegal de la dezbaterea succesorală trebuie să dovedească atât calitatea sa de moștenitor, cât și acceptarea succesiunii. În lipsa dovezii acceptării, acesta nu poate invoca nelegalitatea procedurii succesorale notariale desfășurate fără implicarea sa, întrucât, nefiind moștenitor, nu poate suferi o vătămare din emiterea certificatului.”
Înalta Curte subliniază că anularea unui certificat de moștenitor poate fi solicitată doar în baza vătămării unor drepturi proprii, și nu pentru motive morale sau afective legate de relațiile de familie.
Calitatea de descendent nu este suficientă pentru a fi analizată din perspectiva aplicării legii, a motivat Curtea, întrucât nici reclamanta, nici strămoșii acesteia nu au avut statutul de descendenți ai defunctei.
„Nu se poate susține că anularea certificatului, pe baza argumentelor prezentate, confirmă îndeplinirea celorlalte condiții de valabilitate ale certificatului. Tribunalul Brașov a respins clar calitatea de moștenitor a reclamantei, subliniind absența dovezilor în acest sens. Astfel, concluziile privind statutul de moștenitor nu sunt justificate în hotărârea specifică a Tribunalului”, au concluzionat judecătorii Curții Supreme.
Motivarea ÎCCJ a fost publicată anterior de G4Media. Conform sursei, publicația a menționat că era necesară şi publicarea acestei motivări pentru ca ANAF să poată iniția recuperarea prejudiciului, iar acest lucru a avut loc pe 17 ianuarie.
