Alexandru Rafila, cel mai longeviv ministru al Sănătății din ultimii 35 de ani, începe un nou mandat plin de provocări / Ce vaccinuri pentru adulți sunt disponibile în România / Criticile rămân persistente

„În România, din păcate, din 1989, s-a consolidat ideea că vaccinurile sunt destinate în special copiilor, iar bolile care pot fi prevenite prin vaccinare la adulți sunt foarte puține. De obicei, ne gândim doar la vaccinarea antigripală”, afirmă dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie. El subliniază că Rafila a implementat o schimbare în această direcție. Totuși, pacienții oncologici continuă să aibă nemulțumiri față de ministrul PSD.

Alexandru Rafila a fost reconfirmat în funcția de ministru al Sănătății, continuându-și astfel activitatea după aproape 4 ani în fruntea acestui minister, ceea ce îl face cel mai longeviv ministru de sănătate de după Revoluție.

Un aspect pozitiv al primului mandat al lui Alexandru Rafila este modul în care Sănătatea a reușit să se alinieze cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): 27 de spitale românești au obținut finanțare europeană.

Aceste spitale vor beneficia de reconstrucții totale, extinderi și modernizări, plus dotări cu echipamente medicale avansate.

Românii adulți nu aveau acces la vaccinuri gratuite până acum

Sub mandatul lui Alexandru Rafila, românii, în special pacienții cu afecțiuni cronice, au început să beneficieze, pentru prima dată, de vaccinuri compensate. Până acum, în România, erau finanțate doar vaccinurile pentru copii, cu excepția celor împotriva virusului gripal și COVID-19.

Planul Național de Combatere a Cancerului nu a fost implementat complet

Printre reproșurile venite din partea pacienților se numără și incapacitatea Ministerului Sănătății de a aplica integral Planul Național de Combatere a Cancerului, lansat cu solemnitate în ianuarie 2022 și adoptat de Parlament.

Eșecul ministerului condus de Rafila în aplicarea acestui plan, ce conține măsuri menite să îmbunătățească viața pacienților oncologici, a determinat pacienții să organizeze un protest fără precedent în fața Ministerului Sănătății.

Comunicarea deficitară

Lipsa de disponibilitate a medicamentelor a fost o constantă în ultimii 3 ani, la fel și în mandatele anteriorilor miniștri ai sănătății.

Pacienții îl critică pe ministrul Rafila pentru dificultățile întâmpinate în accesarea tratamentelor și pentru lipsa de transparență în relația cu organizațiile non-guvernamentale care apără drepturile bolnavilor.

În timpul mandatului lui Rafila, bolnavii cronici au fost nevoiți să protesteze pentru a putea discuta cu reprezentanții ministerului și a obține accesul la medicamente necesare.

27 de spitale vor beneficia de modernization cu ajutorul PNRR

În februarie 2023, Guvernul a aprobat lista celor 27 de spitale ce au câștigat o finanțare totală de 2,2 miliarde de euro prin PNRR.

Această listă include spitale care urmează să fie reconstruite integral, extinderi și îmbunătățiri semnificative, inclusiv dotări cu echipamente medicale moderne.

În București, trei spitale vor beneficia de construcții noi, printre care Institutul Marius Nasta, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” și Spitalul MAI „Dimitrie Gerota”.

Proiectele finanțate prin PNRR sunt în stadiul de început, dar au potențialul de a transforma radical infrastructura spitalicească din România, îmbunătățind astfel condițiile de tratament pentru pacienți și lucrul pentru personalul medical.

„Implementarea PNRR în domeniul sănătății reprezintă o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România”, susține prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

Potrivit Cătălinei Poiană, investițiile în infrastructura medicală și dotările moderne vor asigura un mediu de muncă mai sigur și eficient pentru profesioniștii din sănătate, contribuind astfel la îmbunătățirea calității îngrijirilor pentru pacienți.

Dr. Beatrice Mahler: În absența PNRR, spitalul nu s-ar fi construit

Cătălina Poiană consideră că investițiile din PNRR vor face ca medicii să rămână în țară: „Aceste măsuri vor crea un mediu favorabil pentru a reține medicii care ar putea opta pentru a pleca în străinătate.”

Beatrice Mahler, medic pneumolog, subliniază importanța construirii de spitale noi și a furnizării de asistență medicală în condiții adecvate: „O mare parte dintre pacienți sunt descurajați de condițiile din spitale, iar renovările sunt limitate.”

Sub conducerea lui Mahler, Institutul Marius Nasta a obținut o finanțare de 72 de milioane de euro din PNRR pentru a reconstrui secția de tratare a tuberculozei, cunoscută sub denumirea de „Zerlendi”, ce funcționa într-o clădire veche de 130 de ani.

Mahler afirmă că fără ajutorul din PNRR, reconstrucția Zerlendi nu ar fi fost posibilă: „Aceasta nu s-ar fi realizat fără implicarea Ministerului Sănătății și a Primăriei Sectorului 4.”

Vaccinuri compensate pentru adulți, o premieră în România

În ultimul an, sistemul de sănătate din România a început să ofere vaccinuri compensate și pentru adulți. În alte țări, aceste vaccinuri sunt deja o practică comună, dar în România acest program a fost implementat recent, datorită ordinului aprobat de Ministerul Sănătății.

Vaccinuri precum cele împotriva pneumococului, meningococului, hepatitis B și ROR sunt acum compensate 100% pentru pacienții cu afecțiuni cronice, iar vaccinul HPV este compensat în proporție de 50% pentru femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani.

Această inițiativă este considerată revoluționară și a fost cerută de ani de zile de către medicii de familie și organizațiile pacienților cronici, afirmă, în discuție, dr. Gindrovel Dumitra, unul dintre cei mai cunoscuți medici de familie din România.

Dr. Gindrovel Dumitra: „Vaccinarea reduce riscurile”

Gindrovel Dumitra estimează că această măsură va contribui la creșterea prevenției în rândul adulților: „Va întări percepția necesității prevenției indiferent de vârstă. Programele de screening pentru adulți ar putea crește, de asemenea.”

Medicul subliniază că România are un nivel scăzut de vaccinare și de participare la programele de screening, conform raportului Comisiei Europene și al OECD, menționând că mortalitatea evitabilă este cea mai mare din Uniunea Europeană.

„Din păcate, mentalitatea s-a format astfel încât vaccinurile sunt privite doar ca o soluție pentru copii.”

Vaccinul împotriva Zona zoster va fi introdus în România

Bolile cronice ale adulților pot genera cheltuieli mari pentru tratamente. Riscurile cauzate de infecții severe, cum ar fi meningococul sau pneumococul, subliniază necesitatea vaccinării.

În prezent, dintre cele 15 vaccinuri recomandate de OMS pentru populația adultă, doar două lipsesc în România: vaccinul împotriva Hepatitei A și vaccinul împotriva Zona zoster, care urmează să fie aprobat.

OMS susține accesul tuturor populației la măsuri de prevenție pentru a asigura o viață sănătoasă, vaccinarea fiind o componentă esențială.

Protest pentru neaplicarea Planului Național de Cancer

Planul Național de Combatere a Cancerului urma să ofere măsuri de prevenire și tratament oncologic la nivel național, dar normele de aplicare încă nu au fost aprobate.

La 180 de zile de la adoptare, Guvernul ar fi trebuit să aprovă normele de aplicare elaborate de Ministerul Sănătății.

Cezar Irimia, un pacient oncologic și președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, menționează că normele nu au fost aprobate, la doi ani de la promulgarea legii.

„Normele există, dar nu sunt aprobate, iar Ministerul Sănătății le-a inclus în contractul cadru cu CNAS fără o aprobat formal.”

Lipsa de aplicare a Planului de Cancer a declanșat proteste din partea pacienților oncologici, culminând cu „Protestul pentru viață” organizat în iulie 2023.

„Rafila nu a acționat în favoarea noastră”

Ministerul condus de Alexandru Rafila nu a reușit să finalizeze normele de aplicare și dorința de a dezvolta un nou Plan de combatere a cancerului a generat proteste din partea pacienților.

Cezar Irimia, liderul organizației pentru drepturile pacienților oncologici, afirmă că Rafila nu a făcut nimic semnificativ pentru pacienți: „Rafila nu a acționat în favoarea noastră. Atunci când am semnalat lipsa medicamentele pentru pacienți, ne-a ignorat.”

Irimia subliniază că s-au întâmplat multe în spitale în acești 3 ani, în timp ce ministrul „rezistă eroic”.

El sugerează că rafila acționează superficial în relația cu pacienții care cer ajutor.

În 2024, Cezar Irimia planifică realizarea unei evaluări a sistemului de sănătate pentru a arăta progresele și insuficiențele acestuia.

O problemă neglijată

Mihăiță Bariz, un tânăr diagnosticat cu o boală rară, a devenit un avocat al pacienților cu fibroză chistică.

La începutul mandatului lui Rafila, Mihăiță Bariz a participat la proteste pentru a cere decontarea unui medicament vital.

După 9 săptămâni de proteste, pacienții au obținut includerea medicamentului pe lista compensatelor.

Bariz anunță că anul viitor va relua protestele pentru accesul la un nou medicament eficient pentru fibroză chistică.

El sesizează lipsa de discuție pe anumite probleme.

Lipsa de dialog cu pacienții

Mihăiță Bariz nu acuză doar lipsa accesului la tratamente, ci și comunicarea ineficientă cu ministerul, menționând că a fost primit o singură dată în trei ani.

Recent, Bariz a adresat o scrisoare președintelui și premierului, semnalând declinul serviciilor medicale.

„Aceasta este vocea multor pacienți care luptă pentru sănătate. Dacă nu avem un răspuns, voi începe un protest pentru demiterea ministrului Rafila.”