Analiza economiștilor asupra pachetului fiscal propus de premierul Bolojan: Inflația ar putea atinge niveluri de două cifre, iar recesiunea este scenariul principal!
Pachetul fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan a stârnit critici din partea specialiștilor economici consultați. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că „întărirea cotelor reduse de TVA, ajustarea cotei generale, accizele suplimentare și dereglementările pe piața energetică pot determina inflația să depășească pragul de două cifre”.
Majoritatea ajustărilor fiscale se vor repercuta asupra populației prin taxe indirecte, cum ar fi TVA-ul și accizele, mai degrabă decât prin reduceri ale cheltuielilor publice, avertizează Codirlașu.
El oferă exemplul diferenței uriașe dintre TVA-ul teoretic pe care Statul ar trebui să-l încaseze și cel colectat efectiv, care depășește 30%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Comparativ, Slovacia înregistrează un gap de sub 15%.
„E clar că există probleme în colectarea TVA-ului!” afirmă Codirlașu, adăugând că o majorare a TVA-ului fără măsuri eficiente împotriva evaziunii fiscale va face ca povara fiscală să fie suportată în continuare de contribuabilii onesti, generând astfel inechitate. Specialistul sugerează că implementarea taxării inverse, deja utilizată în România unde riscurile de evaziune sunt ridicate, ar putea îmbunătăți colectarea.
Propunerile de creștere a cotelor reduse de TVA, a cotei generale, a accizelor suplimentare și dereglementările energetice ar putea conduce, în opinia sa, la o inflație cu două cifre.
De asemenea, majorarea impozitării capitalului, în contextul în care Bulgaria aplică o cotă de 10% și se îndreaptă spre zona euro, ar putea provoca migrarea unor companii din România în Bulgaria, avertizează economistul.
Estimarea pentru acest an: recesiunea
Codirlașu estimează că implementarea acestui pachet fiscal va conduce la o recesiune economică.
„Reducerea deficitului ar fi trebuit să se concentreze asupra cheltuielilor. Impunerea de taxe pe sectorul privat ca urmare a excesele din sectorul public constituie o formă de inechitate socială. Comisia Europeană a semnalat, încă de anul trecut, problema cheltuielilor excesive ale sectorului public, în special legate de salarii. De asemenea, România are înregistra anual, din 2018, cea mai costisitoare administrație publică din UE,” a adăugat Codirlașu, remarcând că în ultimii doi ani și jumătate au existat cinci creșteri ale taxelor, fiecare dintre ele fiind însoțită de promisiuni de reducere a cheltuielilor publice, care, în realitate, au crescut.
„Recent, în decembrie, am asistat la o majorare a taxelor menită să reducă deficitul bugetar la 7% (conform unui proiect de buget votat în februarie). La doar trei luni după, statisticile contrazic brutal acest proiect economic, fără a apărea vreo schimbare semnificativă pe piață. Este o situație care denotă lipsă de expertiză sau subestimarea severă a deficitului (informații eronate prezentate Parlamentului, investitorilor și populației). Similar, planul pe șapte ani de reducere a deficitului a eșuat înainte de a începe... O astfel de dinamică afectează credibilitatea României în fața Comisiei, investitorilor și populației. Chiar dacă vor fi încasate mai multe taxe, cheltuielile rămân necontrolate. Este esențial să ne concentrăm pe gestionarea eficientă a cheltuielilor, nu pe taxarea suplimentară a economiei private,” concluzionează acesta.
