Fost lider politic comentează măsurile anunțate de Ilie Bolojan: Cineva nu spune adevărul sau nu înțelege mesajul
„Grecia exemplifică eșecul unei strategii fundamentate pe creșteri fiscale și reduceri drastice în plină criză”, a declarat luni Florin Cîțu, fost premier și lider PNL, ca răspuns la planul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar anunțat de actualul guvern român.
Cîțu a subliniat că Grecia „a avut nevoie de 15 ani pentru a se recupera – lucru pe care premierul nu l-a înțeles sau a fost dezinformat”, conform unei postări pe pagina sa de Facebook.
„Motivul este că măsurile prociclice, care cresc impozitele în timp de recesiune, afectează negativ exact aspectele ce ar trebui susținute: investițiile, locurile de muncă și capitalul privat”, a explicat fostul premier.
Florin Cîțu a reiterat argumentele sale într-un articol de opinie publicat pe 27 iunie în publicația Financial Intelligence.
„Irlanda în anii '90 a reușit să reducă simultan impozitele și cheltuielile, având ca rezultat una dintre cele mai spectaculoase revitalizări economice din Europa. Țările baltice, care s-au confruntat cu criza din 2009, au optat pentru consolidările prin diminuarea aparatului de stat, nu prin majorarea impozitelor – și au revenit rapid la creștere. În schimb, în locuri unde ajustările s-au realizat prin impozite mai ridicate – cazurile Greciei după 2010 – rezultatul a fost stagnare, un șomaj crescut și emigrare”, a scris fostul lider PNL în articolul său.
„Ajustările fiscale eficiente nu se obțin prin creșterea impozitelor, ci prin reforme curajoase în domeniul cheltuielilor și stimularea economiei private. Reducerea impozitelor, însoțită de o eficientizare reală a aparatului de stat, este formula care a funcționat în economii dinamice, de la Irlanda la Estonia”, a adăugat el.
„Această abordare beneficiază de suport academic puternic. Studiul clasic al lui Alberto Alesina și Silvia Ardagna (Large Changes in Fiscal Policy: Taxes Versus Spending, 2010) arată că ajustările fiscale bazate pe reduceri de cheltuieli au un impact negativ net mai mic asupra economiei comparativ cu cele bazate pe majorări de taxe. În multe situații, aceste reforme pot deveni chiar expansiviste – stimulând încrederea (cum a fost în România în 2021), investițiile și creșterea economică. Fondul Monetar Internațional a subliniat, în numeroasele sale rapoarte, că „consolidările fiscale bazate pe reduceri de cheltuieli tind să aibă un impact mai puțin sever decât cele fundamentate pe creșteri de taxe” (IMF Fiscal Monitor, 2010; 2013)”, a afirmat fostul premier.
Premierul Ilie Bolojan a explicat miercuri că dacă nu vor fi implementate măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, România se expune riscului unei recesiuni severe. El a summat experiența Greciei din 2009.
„Vă rog să reflectați asupra impactului pe care l-a avut experiența Greciei din 2009, deoarece și azi Grecia nu și-a revenit complet din acea situație, și România se află într-o poziție mai bună decât Grecia, de aceea trebuie să evităm repetarea greșelilor altor state, deoarece revenirea ar fi extrem de dureroasă”, a mai spus Bolojan.
„Anul trecut, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și al doilea cel mai mare deficit din ultimele trei decenii. Cel mai ridicat a fost în 2010, ușor mai mare decât cel din anul precedent, de 9,4%. Vă amintesc că, neimplementând măsuri la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19% la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%. Ne aflăm într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul de pe urmă și nu trebuie să așteptăm până în ultimul moment, când vom fi complet constrânși de circumstanțe”, a avertizat premierul.
„În timpul cât voi ocupa această funcție, voi lua decizii corecte pentru țara noastră. Aceste decizii nu sunt populare, sunt conștient de asta, mulți cetățeni vor fi nemulțumiți, iar uneori cei care nu s-au făcut vinovați de aceste creșteri vor plăti prețul. Totuși, nu poate exista corecții masive fără un cost pe care, într-o formă sau alta, o parte considerabilă a cetățenilor noștri va trebui să-l suporte, deoarece trebuie să recunoaștem că o ușoară majorare a TVA-ului va genera și o creștere moderată a prețurilor, ceea ce va duce probabil la o inflație ușoară. Acest lucru este real, dar nu putem lăsa țara noastră să ajungă într-o situație similară Greciei, chiar dacă, prin managementul actual, suntem aproape de astfel de condiții”, a completat el.
Bolojan a anunțat propunerea a trei pachete de măsuri, care reprezintă un mix de creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli și prioritizări ale investițiilor.
