Autostrada București – Giurgiu: Perspective pentru un nou inel de centură rutieră în Capitală / Detalii despre un proiect rutier major

Un nou traseu de autostradă între București și Giurgiu va conecta Capitala cu viitorul pod ce va traversa Dunărea, având potențialul de a reprezenta un prim segment al unui al doilea inel de autostradă de centură în jurul orașului. Aceasta este afirmația lui Gabriel Budescu, directorul noii companii care va gestiona proiectele majore de infrastructură rutieră din România.

Gabriel Budescu a precizat că pentru drumul București – Giurgiu se va lansa un studiu de fezabilitate care va face apel la o abordare diferită. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), recent înființată, se va ocupa de realizarea acestor proiecte, în timp ce actuala Companie Națională de Drumuri (CNAIR) se va concentra pe administrarea și întreținerea rețelei rutiere existente.

• CNIR a demarat procesul de licitație pentru primul său mare proiect și a început să preia spre gestiune alte proiecte de la CNAIR. De asemenea, se intenționează și licitarea unor autostrăzi complexe, cum ar fi sectoarele montane ale Autostrăzii Unirii și traseul complet al A8 între Moțca și Iași, un proiect estimat la 5 miliarde de euro. În următorii trei ani, CNIR ar trebui să preia toate proiectele majore de investiții rutiere de la CNAIR.

Directorul CNIR a explicat că legătura dintre București și Giurgiu va conecta viitorul pod de la Giurgiu-Ruse cu rețeaua existentă din zona București.

În caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate, Budescu a inclus elemente inovatoare, cum ar fi utilizarea modelului informațional de construcție (BIM) și analiza soluțiilor de materiale pentru construcția autostrăzii, având în vedere atât varianta din beton, cât și cea din asfalt.

Explorarea mai multor variante de traseu: o rută ocolitoare pentru București

Studiul de fezabilitate va analiza mai multe rute posibile pentru autostrada București – Giurgiu.

O opțiune luată în considerare ar putea presupune extinderea drumului de mare viteză în sud-vestul Capitalei, continuând către Autostrada A1 București – Pitești, transformându-se astfel într-o parte din viitorul inel de centură al Capitalei.

„În analizele noastre, dorim să evaluăm și conexiunile cu Autostrada București-Alexandria, identificând un nod potențial; plus legătura cu centura A0 și drumul radial de la Măgurele. De asemenea, vom efectua o evaluare a impactului asupra traficului pentru fiecare variantă propusă”, a explicat Budescu.

Directorul CNIR a estimat că un volum semnificativ de trafic de pe relația Giurgiu-București se va îndrepta spre Pitești și Sibiu, sugerând că extinderea autostrăzii București-Giurgiu până la A1 ar putea fi o variantă mai eficientă decât ruta actuală.

Crearea unui al doilea inel de autostradă între Alexandria și A1

„Între autostrada către Alexandria și A1, ar putea fi creat acest al doilea inel de autostradă. Aceasta este o idee pe care am promovat-o încă din 2021. Menționez că, în studiile de trafic privind A0, se prevedea necesitatea extinderii benzii de pe A0 Nord din 2025 și a celei de pe A0 Sud din 2030”, a adăugat Budescu.

Este important de menționat că A0 Nord nu este complet funcțional, iar două din cele trei loturi de pe A0 Sud sunt în uz.

Pentru a implementa cea de-a treia bandă pe A0, Budescu a sugerat utilizarea benzii de urgență și ajustarea lățimii benzilor existente.

Tipologie drum: autostradă sau drum expres?

Studiul de fezabilitate va determina tipul de drum – fie drum expres, fie autostradă, în funcție de analizele de trafic. Indicația inițială, neoficială, ar fi A5, conform planurilor anterioare din domeniul transporturilor.

„Eu estimez că va fi o autostradă, având în vedere că ar putea fi o șosea de mare viteză cu trei benzi pe sens, un aspect rar întâlnit în România”, a declarat Budescu.

Considerații privind materialele de construcție pentru A5

Directorul CNIR a subliniat că studiul de fezabilitate va analiza opțiunea construirii noului proiect din beton fabricat în România.

„Vom evalua structurile pentru a determina dacă autostrada poate fi construită din beton pe întreaga lungime, analizând implicațiile economice și avantajele întreținerii. De menționat este că majoritatea bitumului este importat, spre deosebire de cimentul pe care-l producem local”, a spus Budescu.

Referitor la istoria autostrăzilor din beton în România, Budescu a subliniat că problemele anterioare au fost cauzate de întreținerea inadecvată, nu de calitatea materialului folosit.

„Chiar dacă o autostradă din beton se deteriorează, aceasta poate fi ulterior reparată prin aplicarea unui strat subțire de asfalt, conform practicilor din alte țări europene”, a adăugat el.