"Bărbații merg cel mai adesea la medic doar când au o problemă serioasă sau la insistențele partenerei." Lista testelor esențiale și a controalelor medicale pentru bărbați, conform dr. Sebastian Voinea, medic urolog la Regina Maria.

Mulți bărbați ezită să consulte medicul din teama de a primi un diagnostic alarmant sau de a suporta proceduri medicale neplăcute. „Nu am nicio problemă!”, „Sunt bine!” sau „O să-mi treacă!” sunt justificări frecvent întâlnite. Totuși, ignorarea sănătății proprii poate fi periculoasă; tendința de a amâna sau a ignora semnalele organismului poate conduce la probleme de sănătate severe. Dr. Sebastian Voinea, medic primar urolog la Regina Maria, subliniază importanța controalelor medicale preventive ca parte a rutinei.

Lipsa de timp și a resurselor financiare sunt alte justificații pe care bărbații le aduc pentru absența de la medic. „Bărbații aleg rar să facă controale de rutină. Cei mai mulți se prezintă la medic doar dacă simt un disconfort fizic sau psihic semnificativ sau la îndemnul familiilor, mai ales al partenerei. De exemplu, în testările pentru infertilitate, se descoperă adesea tulburări metabolice, cum ar fi diabetul zaharat. Din discuțiile cu aceștia, remarc adesea că nu s-au investigat niciodată”, a afirmat dr. Sebastian Voinea.

Importanța testelor de screening

Chiar dacă te simți în formă și sănătos, este recomandat să efectuezi controale medicale regulate. Multe afecțiuni sau boli evoluează lent, în fazele inițiale fără simptome evidente. Testele de screening pot identifica semne timpurii ale bolii. Intervenția precoce este adesea mai eficientă comparativ cu tratamentele ulterioare. Prevenția este mai economică decât tratamentele, iar anumite analize de sânge și investigații medicale pot descoperi probleme de sănătate din timp.

Dr. Sebastian Voinea a elaborat o listă de controale de sănătate pentru bărbați, grupate pe categorii de vârstă, care indică analizele și examinările medicale ce trebuie efectuate periodic.

Verificarea sănătății: bărbați cu vârste între 18 și 39 de ani

Analize de sânge – teste de rutină anual.

• hemoleucograma;
• viteza de depunere a hematiilor (VSH);
• profil lipidic;
• fibrinogen;
• glicemie;
• TGP și TGO;
• uree;
• creatinina;
• hemoglobina glicată (Hb A1c) dacă glicemia este anormală;
• VDRL sau RPR;
• Ag. Hbs;
• Ac. anti HCV;
• HIV 1+2.

Vizită anuală la medicul de familie, cu prezentarea rezultatelor analizelor.

Verificarea sănătății: bărbați fără simptome între 40 și 59 de ani

• Analize de sânge: teste de rutină + PSA anual, începând cu 55 de ani sau mai devreme, dacă există antecedente familiale de cancer de prostată.
• Examen urologic anual cu PSA, după 40-50 de ani.
• Vizită anuală la medicul de familie cu rezultatele analizelor.
• Colonoscopie: depistarea cancerului de colon începe la 45 de ani sau mai devreme, dacă sunt antecedente familiale. Pentru cei fără antecedente, se recomandă colonoscopie la fiecare 5 ani de la prima examinare.

„Un studiu recent publicat în European Urology arată că bărbații care încep monitorizarea PSA la 55 de ani au un risc cu 50% mai mic de deces din cauza cancerului de prostată, comparativ cu cei care încep la 60 de ani”, a subliniat dr. Sebastian Voinea.

Verificarea sănătății: bărbați peste 60 de ani

• Analize de sânge: teste de rutină + PSA anual, începând cu 55 de ani sau mai devreme, în cazul antecedentelor familiale de cancer de prostată.
• Vizită anuală la medicul de familie cu rezultatul analizelor.
• Examen urologic anual cu PSA de la 40-50 de ani.
• Colonoscopie: depistarea cancerului de colon pentru bărbații fără antecedente începe de la 45 de ani, recomandându-se colonoscopie la fiecare 5 ani după prima examinare.
• Examen cardiologic anual.
• Screening cu ecografie abdominală pentru bărbații asimptomatici, util în detectarea anevrismului de aortă abdominală, frecvent la bărbații fumători de peste 65 de ani.

Principalele afecțiuni urologice la bărbați

Statisticile din 2016 arată că bolile de inimă sunt principala cauză de deces la bărbați (24%), urmate de cancer (22%) și leziuni accidentale (7%). Altele includ bolile cronice ale căilor respiratorii (5%), accidentul vascular cerebral (AVC, 4%), diabetul (3%) și boala Alzheimer (2,5%).

„Din păcate, cancerele genito-urinare nu pot fi prevenite; totuși, unele, precum cancerul renal și vezical, pot fi diagnosticate devreme prin ecografie abdomino-pelvină, o metodă simplă și accesibilă. Cancerul testicular, cel mai frecvent între 20 și 54 de ani, poate fi diagnosticat devreme prin autopalpare. Cancerul de prostată poate fi detectat în stadii incipiente prin PSA și controale urologice anuale. De asemenea, prezentarea la medicul urolog pentru primele episoade de hematurie poate conduce la detectarea timpurie a cancerelor de aparat urinar”, a concluzionat dr. Sebastian Voinea.

Potrivit medicului, disfuncția erectilă și infertilitatea masculină sunt printre afecțiunile urologice ce pot fi prevenite.

Disfuncția erectilă, o scădere a fermității penisului în timpul actului sexual, poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos (dietă echilibrată, exerciții fizice regulate) și tratamentul afecțiunilor concomitente (diabet, dislipidemie, hipertensiune arterială etc.). Infertilitatea masculină, o problemă adesea neglijată în România, poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos (dietă, activitate fizică regulată și menținerea unei greutăți normale), evitarea substanțelor toxice (fumat, droguri, utilizarea steroizilor) și prin prevenirea expunerii la căldură excesivă în zona scrotului (lenjerie intimă largă, evitarea saunelor și băilor fierbinți)”, a adăugat dr. Voinea.

Este esențial ca bărbații să preia controlul asupra sănătății lor și să beneficieze de servicii medicale preventive.

„La nivel global, bărbații au o speranță de viață mai scăzută decât femeile și sunt mai predispuși la boli de inimă și cancer. Factorii de risc, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool și obezitatea, sunt mai frecvent întâlniți în rândul bărbaților. De asemenea, bărbații asimptomatici se prezintă mai rar pentru controale de rutină. Această tendință este și mai accentuată în țările cu statut socio-economic scăzut. Totuși, evitarea factorilor de risc și efectuarea controalelor medicale regulate pot schimba această situație”, a concluzionat medicul.

Articol susținut de Regina Maria.