Câtă credibilitate au exit-poll-urile de duminică seara, la alegerile parlamentare? „35% dintre respondenți au oferit răspunsuri incomplete”

Pentru a înțelege de ce exit-poll-urile de la primul tur al alegerilor prezidențiale au avut rezultate diferite față de numărătoarea oficială, echipa de cercetare a discutat cu sociologul și coordonatorul exit-poll-ului Avangarde, Marius Pieleanu. Acesta afirmă că „tehnologia a depășit sociologia, din păcate”.

Exit-poll-ul Avangarde realizat duminică la ora 21:00, pe baza datelor colectate până la ora 19:00, arăta o preferință de 25% pentru Marcel Ciolacu, urmat de Elena Lasconi cu 18% și Călin Georgescu cu 16%. Marius Pieleanu explică cum s-au obținut aceste statistici.

„Există o rată ridicată de refuzuri de a indica candidatul votat. Aproape 35% din respondenți nu au dat un răspuns, iar noi suspectăm că mulți dintre aceștia l-au preferat pe Călin Georgescu. Aceasta este una dintre explicații. Alte răspunsuri sugerează că unii au declarat că votează cu Marcel Ciolacu, dar în realitate l-au votat pe Georgescu. Așadar, cauzele sunt variate și nu se limitează doar la noțiunea de ‘spirala tăcerii’, ci includ respondenți care au afirmat că votează cu Ciolacu, dar au votat cu Georgescu”, a declarat Marius Pieleanu.

„Astfel, am ajuns să estimăm un vot pentru Marcel Ciolacu mai mare decât cel înregistrat efectiv. Acest lucru a derivat din afirmațiile votanților PSD care, de fapt, au votat cu Georgescu”, a adăugat Marius Pieleanu.

El a precizat că aceste elemente au dus la o clasificare eronată a candidaților.

„Tehnologia a depășit sociologia, din păcate. Profesionistii din acest domeniu trebuie să reevalueze complet instrumentele și tehnologiile folosite, adoptând o abordare care să inclua și elemente psihologice, deoarece metodele tradiționale de cercetare socială nu pot reflecta cu acuratețe intențiile de vot”, a mai spus Marius Pieleanu.

Despre exit-poll-urile de la parlamentare: Există un risc să se repete situația similară

Marius Pieleanu avertizează că riscurile observate ar putea apărea și în cazul exit-poll-urilor pentru alegerile parlamentare de duminică.

„Se prezintă un anumit risc (n. red.: de a se repeta situația anterioară). Sper că nu voi fi confirmat, dar există o probabilitate de refuzuri ridicate și de erori în răspunsurile oferite referitor la partidul votat. Acest risc persistă, dar cred că într-o măsură mai redusă decât înainte”, a menționat sociologul.

„Același risc se aplică și pentru turul II al alegerilor prezidențiale. Este important de menționat că, în cazul în care CCR nu anulează primul tur, iar doamna Lasconi și domnul Georgescu ajung în turul II, pot exista din nou non-răspunsuri sau răspunsuri necorecte. Aceasta este realitatea, nu există alternative sau teorii. Este o constatare clară pe care nu o putem ignora”, a mai spus coordonatorul exit-poll-ului Avangarde.

Cine efectuează exit-poll-urile la alegerile parlamentare

Pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, patru instituții de sondare sunt acreditate: Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, The Center for International Research and Analyses, Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE și ARA Public Opinion SRL.

Dintre acestea, Avangarde și CIRA au decis să nu efectueze exit-poll-uri pentru alegerile parlamentare de duminică, conform lui Marius Pieleanu. Astfel, primele rezultate ale votului de duminică vor proveni de la exit-poll-urile CURS și ARA.