Cele mai vechi fosile umane din Europa de Vest sugerează o istorie neașteptată a colonizării, precum și o rută inedită urmată de primii oameni.
Contrar opiniei conform căreia primii hominizi au migrat în Europa pe o rută estică, prin Orientul Mijlociu, un grup de cercetători de la Universitatea din Barcelona, Centrul de Geocronologie Berkely și Universitatea Murray din SUA, sustine că primii oameni au traversat strâmtoarea Gibraltar și s-au stabilit inițial în sudul Peninsulei Iberice. Aceste concluzii au fost prezentate într-un studiu recent, publicat în revista Earth-Science Reviews.
Cercetătorii au reanalizat datele paleomagnetice ale bazinului Orce, Granada, zonă care a oferit mai multe situri paleolitice cu vechimi extrem de disputate. Acestea sunt printre rarele situri din paleoliticul inferior care includ resturi osteologice umane.
Tehnica utilizată pentru datarea acestor situri implică analiza inversiilor polilor magnetici, un fenomen recurent identificat în minerale, care poate oferi indicii despre momentele în care au avut loc diverse evenimente.
Între cele mai vechi dovezi de prezență a hominizilor în Europa de Vest
Referitor la bazinul Orce, specialiștii afirmă că datele obținute permit o estimare cu o marjă redusă de eroare, datorită stratigrafiei bogate care se extinde pe un minim de opt metri. Spre deosebire de siturile din peșteri, care dispun de o stratigrafie limitată, ceea ce face imposibilă aplicarea tehnicilor paleomagnetice.
Cercetătorii au reușit să identifice cinci evenimente magnetice, estimând astfel vârsta siturilor la un interval de aproximativ 1,07 – 1,77 milioane de ani. Utilizând un model statistic, ei au stabilit vechimea siturilor cu o margine de eroare de aproximativ 70.000 de ani, considerată o realizare notabilă având în vedere complexitatea acestor date.
Rezultatele finale sugerează cele mai vechi dovezi ale hominizilor în Europa, inclusiv situl de la Venta Micena, datat la 1,32 milioane de ani, Barranco Leo la 1,28 milioane de ani și Fuente Nova 3 la 1,23 milioane de ani.
Analizele faunistice validează concluziile cercetătorilor
Pentru a confirma datele, cercetătorii au studiat fauna fosilă din siturile de la Orce și au realizat o comparație cu cele din alte situri europene.
Studiul include o analiză detaliată a microfaunei descoperite in situ, precum și a mamiferelor mari. Rezultatele sugerează o vechime considerabil mai mare a faunei de la Orce comparativ cu alte situri iberice din paleoliticul inferior.
Fauna din siturile Orce este considerată mai primitivă decât cea de la Sima del Elefante, ce este cu 200.000 – 400.000 de ani mai recentă. De asemenea, absența porcilor sălbatici, care apar în Europa între 1-1,5 milioane de ani din Asia, sugerează că nivelurile de locuire de la Orce s-au dezvoltat înainte de apariția acestora.
Strâmtoarea Gibraltar: ruta principală de migrație către Europa
Cercetătorii au descoperit în siturile din sudul Spaniei animale ce sunt caracteristice nordului Africii și au observat asemănări semnificative între culturile materiale din Africa de nord-sahariană și cele din Orce.
Aceste dovezi indică faptul că Europa a fost colonizată predominant prin strâmtoarea Gibraltar și nu printr-o rută estică. Chiar dacă în Georgia, la Dmanisi, au fost identificate resturi fosile hominide de aproximativ 1,8 milioane de ani și în Daghestan o prezență umană de 2,1 milioane de ani, aceste situri nu indică o migrație continuă spre vest.
De asemenea, strâmtoarea Gibraltar are în prezent o lățime de aproximativ 14 kilometri, iar în perioada în care primii hominizi africani ar fi trecut această barieră naturală, nivelul apelor era mai scăzut, facilitând astfel traversarea.
Este important de menționat că migrații anterioare ale faunei africane în Peninsula Iberică au fost identificate cu aproximativ 6,5 milioane de ani în urmă, și respectiv 5,5 milioane de ani.
Descoperiri privind rămășițele umane de la Orce
Începând cu anul 1982, cinci resturi fosile fragmentare au fost descoperite în bazinul Orce, unde au început săpăturile arheologice sistematice conduse de paleoantropologul spaniol Josep Gibert. Gibert a coordonat grupul de specialiști care a realizat studiul recent publicat în Nature.
Echipa condusă de Gibert a identificat inițial, în situl de la Venta Micena, două fragmente de os humerus, cu urme de dinți de hienă, și un fragment cranian. Ulterior, au fost recuperați doi molari din siturile de la Barranco Leon și Fuente Nueva 3, împreună cu mii de obiecte litice asociate culturii Oldowan, una dintre cele mai vechi culturi ale genului Homo.
Cultura litică din bazinul Orce este cea mai veche de acest tip din Europa, precedând primele dovezi ale culturii acheuleene cu cel puțin 500.000 de ani.
