Cetățenii au o responsabilitate în deficitul excesiv al României?

Cetățenii au o responsabilitate în deficitul excesiv al României?
Nicușor Dan, președintele României, susține o conferință de presă la Palatul Cotroceni din București, 4 iunie 2025. Inquam Photos / George Călin

Românii vor fi informați în curând despre măsurile pe care le va lua statul pentru a reduce deficitul bugetar, care a ajuns în prezent la un nivel nesustenabil. Este de așteptat o creștere a taxelor, concedieri în sectorul public sau închiderea de șantiere? Răspunsurile vor veni de la Cotroceni. Totodată, o altă întrebare este pe buzele multor cetățeni: de ce ar trebui să plătim noi, în calitate de contribuabili, pentru o guvernare care nu și-a îndeplinit obligațiile? Vă invităm să ne împărtășiți părerea dvs. și să votați în ediția de mâine a newsletterului „Rațiunea, înapoi!”, realizat de Gabriel Bejan. Abonați-vă pentru a participa.

„Plătim pentru o pizza medie, dar primim o pizza mare.” Astfel și-a exprimat Nicușor Dan, de la Cotroceni, situația financiară a statului român, discutând despre discrepanța dintre veniturile și cheltuielile publice. Președintele a abordat tema bugetului național, dar mulți cetățeni se întreabă, pe bună dreptate, cine se face vinovat că am consumat mai mult decât am plătit: noi sau conducătorii care au guvernat România până acum?

Deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB, a fost influențat de creșteri semnificative ale salariilor bugetarilor și pensiilor. În 2024, cheltuielile cu personalul au crescut cu 24%, iar cheltuielile cu asistența socială (în principal pensii) au crescut cu 17,2%, conform unei analize realizate de Curs de guvernare.

România realizează în prezent venituri din taxe și impozite de doar 27% din PIB, față de media europeană de 40%.

Fostul premier Marcel Ciolacu își descarcă responsabilitatea deficitului pe seama investițiilor publice efectuate în țară.

„Deficitul României ar fi fost de 3%, dar nu am fi avut autostrăzi, școli, spitale sau rețele de apă și canalizare”, a explicat fostul șef al Guvernului. Totuși, ce costuri au avut aceste investiții care au creat locuri de muncă și au contribuit la creșterea economiei românești?

„Suprarealizarea sumei prevăzute prin Legea Bugetului pentru investiții a fost de 19 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un plus de 0,5% din PIB”, a declarat fostul ministru al Finanțelor Marcel Boloș, pentru Europa Liberă.

În aceste circumstanțe, putem susține că și cetățenii au o contribuție la deficitul excesiv al bugetului României? Vă invităm să ne împărtășiți opinia în sondajul inclus în ediția de mâine a newsletterului „Rațiunea, înapoi!”.

Recomandari
Show Cookie Preferences