Criza obligațiunilor americane atrage atenția piețelor globale. „Cu siguranță nu am mai văzut așa ceva”

Titlurile de trezorerie americane, fundamentul sistemului financiar mondial, au fost afectate miercuri de noi presiuni de vânzare. Aceasta semnalează că investitorii se despart de cele mai sigure active pe fondul turbulențelor provocate de noile taxe vamale impuse de SUA, determinând vânzări masive și o căutare disperată de lichiditate.

Dolarul, considerat un refugiu tradițional, a înregistrat o depreciere în raport cu alte valute importante, ce indică o scădere a încrederii în cea mai mare economie mondială.

În această săptămână, randamentele obligațiunilor de trezorerie pe 10 ani au crescut cu 44 de puncte de bază, atingând 4,44%. Dacă tendința continuă, ar putea reprezenta cea mai mare majorare săptămânală din 2001.

Criza de pe piața obligațiunilor, evaluată la aproximativ 29 de trilioane de dolari, a generat o creștere a costurilor de împrumut la nivel global. Aceste schimbări exercită o presiune sporită asupra băncilor centrale și a decidenților politici să acționeze rapid pentru a proteja economiile afectate de scădere, având în vedere implementarea celor mai ridicate tarife vamale din ultimele 100 de ani.

Japonia va colabora cu Grupul celor șapte economii avansate și cu Fondul Monetar Internațional, în vederea stabilizării pieței, a declarat un diplomat de top din domeniul valutar japonez.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 30 de ani a atins cel mai înalt nivel din ultimele 21 de ani, iar randamentul obligațiunilor britanice pe 30 de ani a crescut până la cel mai ridicat nivel din 1998. În schimb, obligațiunile germane pe 10 ani au rămas stabile.

La New York, pe parcursul ședinței de miercuri, titlurile de trezorerie americane au suferit o nouă presiune de vânzare, iar randamentele pe 10 ani au crescut cu aproximativ 20 de puncte de bază.

„Există o lichidare tehnică a pozițiilor pe piața obligațiunilor americane, dar îngrijorările fundamentale rămân și nu sunt sigur că intervenția FED ar rezolva situația”, a comentat Frederik Ducrozet, șeful cercetării macroeconomice la Pictet Wealth Management.

Obligațiunile cu scadență lungă au fost subiecții unor vânzări intense din partea fondurilor speculative care s-au împrumutat pentru a specula pe diferențele, de obicei mici, dintre prețurile cash și cele futures.

Randamentele Trezoreriei pe 30 de ani au crescut cu 20 de puncte de bază, atingând 4,92%. Acestea au crescut cu 53 de puncte de bază în ultimele trei zile, stabilind o nouă creștere record din 1982.

Scumpirea obligațiunilor pe termen lung a mărit ecartul dintre randamentele pe 2 ani și cele pe 10 ani, atingând cea mai semnificativă diferență din 2022.

„Dacă ne uităm la evoluția recentă a curbei randamentelor, aceasta a fost extremă, curba dintre obligațiunile pe 2 ani și cele pe 10 ani s-a înclinat cu 30 de puncte de bază în câteva ore; cu siguranță nu am mai experimentat așa ceva”, a menționat Jamie Niven, senior manager de portofoliu pentru titluri cu venit fix la Candriam.

Prevenirea unei crize

Banca centrală a Japoniei, ministerul de finanțe și autoritatea de reglementare bancară au organizat o reuniune de urgență pentru a discuta aceste mișcări, care au diminuat unele dintre vânzările extrem de mari.

Creșterea costurilor împrumuturilor guvernamentale are repercusiuni asupra împrumuturilor corporative și a creditelor ipotecare, ceea ce sugerează că evoluțiile pe piețele obligațiunilor ar putea afecta negativ afacerile și gospodăriile.

Unii analiști sugerează că Rezerva Federală ar putea fi forțată să reducă ratele dobânzilor mai mult decât anticipat sau să implementeze o facilitate de creditare direcționată, similară cu măsurile adoptate în timpul pandemiei COVID-19 și a crizei financiare globale.

„Mă aștept să asistăm la un răspuns din partea băncii centrale pe termen scurt, dacă piețele vor continua să se comporte ca în ultimele 12-24 de ore”, a afirmat Mark Elworthy, șeful departamentului de tranzacționare cu venituri fixe, valută și mărfuri la Bank of America din Australia.

Alți analiști semnalează posibile modificări în fluxurile comerciale globale pe termen lung, care ar putea reduce achizițiile externe de datorii americane, iar deținătorii străini ar putea deveni vânzători.

Cererea scăzută pentru licitația de 58 de miliarde de dolari de obligațiuni pe 3 ani a Trezoreriei SUA a amplificat temerile cu privire la interesul scăzut pentru vânzarea de joi referitoare la 39 de miliarde de dolari de obligațiuni pe 10 ani și licitația de 22 de miliarde de dolari de obligațiuni pe 30 de ani. În paralel, costul asigurării împotriva unui default al SUA a crescut.

„Piețele sunt acum preocupate că China și alte țări ar putea renunța la titlurile de trezorerie americane ca formă de represalii”, a declarat Grace Tam, consilier principal de investiții la BNP Paribas Wealth Management din Hong Kong.

„Basis trade”

Semnalele de avertizare au fost evidente în ultimele zile, când spread-urile dintre randamentele Trezoreriei americane și ratele swap de pe piața interbancară s-au prăbușit sub greutatea vânzărilor de obligațiuni.

Fondurile speculative au fost centrale în această situație, deoarece creditorii lor nu au mai putut accepta poziții mari, speculând pe diferențe mici între cotele cash și cele futures, în timp ce piețele au început să oscileze pe baza informațiilor referitoare la tarifele vamale impuse de administrația Trump.

„Când brokerii principali încep să ceară măriri ale marjelor sau spun că «nu vă pot împrumuta mai mulți bani», acești investitori vor trebui evident să vândă”, a explicat Mukesh Dave, director de investiții la Aravali Asset Management, un fond de arbitraj global cu sediul în Singapore.

Cunoscut sub denumirea de „basis trades”, aceste tranzacții sunt de obicei practicate de fondurile speculative macro. Ele implică vânzarea contractelor futures sau swap-uri de plată și cumpărarea de titluri de trezorerie în numerar folosind fonduri împrumutate, pentru a valorifica mici diferențe de preț.

Odată ce traderii s-au debarasat de titluri de trezorerie săptămâna aceasta, randamentele obligațiunilor au fluctuat, această mișcare fiind nesincronizată cu swap-urile USDOIS. La scadența de 10 ani, diferența a crescut la 64 de puncte de bază, stabilind un nou record.

„Există, desigur, comerțul cu obligațiuni de bază care este «deșirat»”, a exclamat George Saravelos de la Deutsche Bank, într-o notă.

„Dar există și un alt element semnificativ în joc: un obiectiv politic de reducere a dezechilibrelor comerciale bilaterale care se reflectă și prin scăderea cererii pentru active americane”, a subliniat Saravelos.

Declinul cotațiilor la țiței

Cotațiile la țiței au înregistrat miercuri cea mai severă scădere din ultimii patru ani, iar prețurile altor materii prime, inclusiv metalele de bază, au scăzut, pe fondul intensificării tensiunilor comerciale dintre China și SUA.

Piețele bursiere din Asia și America de Nord și-au extins scăderea, în condițiile în care tarifele combinate impuse de SUA pe importurile din China au ajuns la 104%, crescând astfel temerile legate de o posibilă recesiune globală.

„Prețurile la țiței continuă să scadă, în condițiile în care tensiunile comerciale escaladează. Cotațiile la cupru au scăzut cu aproape 10%, după ce președintele Trump a anunțat noi taxe vamale”, au concluzionat analiștii de la ANZ. De asemenea, OPEC+ a anunțat că va continua să majoreze producția de țiței.

Marți, SUA au comunicat că noile taxe vamale mai ridicate la produsele din China vor trece în vigoare imediat, deși oficialii de la Washington continuă să caute discuții cu alți parteneri comerciali afectați.

Temerile legate de diminuarea cererii de petrol, alimentate de intensificarea tensiunilor comerciale între cele două economii majore, și de perspectiva creșterii ofertei au provocat cea mai severă scădere a prețurilor la țiței din ultimii patru ani.

„Acțiunile agresive ale Chinei reduce șansele unui acord rapid între cele mai mari economii globale, alimentând temerile legate de o eventuală recesiune globală”, a declarat Ye Lin, vicepreședinte la Rystad Energy.

Analiștii anticipau o creștere a cererii de petrol a Chinei de până la 100.000 de barili pe zi, dar „aceste prognoze sunt acum incertitudine, din cauza tensiunilor comerciale, deși măsurile ferme de stimulare pentru consum ar putea atenua efectele negative”, a adăugat Ye Lin.

De la 2 aprilie, când SUA au impus taxe vamale mai ridicate, cotațiile la țiței au scăzut cu aproximativ o cincime, reprezentând cea mai severă cădere de prețuri într-o perioadă de cinci zile din martie 2022.

La Shanghai Futures Exchange, prețurile metalelor de bază, în special cupru și minereu de fier, au scăzut, pe fondul temerilor legate de recesiunea globală, având în vedere că China este cel mai mare consumator global de metale.

La NYMEX, prețul barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna mai a scăzut marți cu 1,12 dolari, închizând la 59,58 dolari. La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului pentru livrarea în luna iunie a coborât marți cu 1,39 dolari, ajungând la închiderea de 62,82 dolari.

Secretarul Trezoreriei: Chinezii, „cei mai răi infractori” în comerț

Decizia Chinei de a impune tarife de răspuns de 84% asupra Statelor Unite este „deplorabilă” și reprezintă o măsură dezavantajoasă pentru Beijing, a declarat miercuri secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

Oficialul american nu a exclus posibilitatea de a retrage acțiunile chineze de pe bursele din SUA, afirmând că toate opțiunile sunt luate în considerare.

„Este regretabil că oficialii chinezi nu doresc să negocieze, deoarece ei sunt cei mai mari violatori ai sistemului comercial internațional”, a declarat Bessent într-un interviu pentru Fox Business Network.

Bessent a menționat că aliații doresc să discute despre modalități de reechilibrare a politicilor comerciale ale Chinei în cadrul discuțiilor cu oficialii americani.

„Acesta este beneficiul major aici. Statele Unite încearcă să se reindi­că la producție, iar China trebuie să se redirecționeze către un consum mai mare”, a subliniat acesta.

Bessent a avertizat, de asemenea, Beijingul să nu încerce devalorizarea monedei ca răspuns la noile tarife.

„Dacă China începe să își devalueze moneda, va reprezenta o taxă pentru restul lumii și toți vor trebui să crească tarifele pentru a compensa această devalorizare. Așadar, i-aș încuraja să nu facă acest lucru și să vină la masa negocierilor.”