CSM a anunțat suspendarea activității instanțelor la nivel național, iar explicațiile au fost comunicate în moduri diferite; trei tribunale au transmis însă o poziție distinctă.

Curțile din Neamț și Brașov, alături de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, au decis să-și mențină programul normal de lucru, fără forme de protest, hotărârea fiind adoptată în Adunările Generale ale celor trei instanțe. La celelalte tribunale din țară, deși protestele includ o suspendare a activității – cu excepția cauzelor urgente – formulările Adunărilor Generale au fost diferite. Demersul CSM este interpretat ca o reacție de contestare a proiectului ce modifică pensiile magistraților.

CSM a comunicat oficial, în cadrul unei conferințe de presă, că în adunările generale ale judecătorilor desfășurate între 26 și 27 august 2025 s-a decis ca toate tribunalele și judecătoriile să adopte aceleași măsuri ca în curțile de apel, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților și oprirea campaniei dure împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept.

Pe 26 august, cele 16 curți de apel din România au anunțat suspendarea activității ca semnal de alarmă față de riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de reformele pensiilor magistraților.

Trei tribunale nu protestează

În timp ce comunicarea oficială sugerează că toate instanțele s-au aliniat la acțiunea de protest inițiată de curțile de apel, realitatea indică faptul că trei tribunale au decis să nu pornească proteste, deși manifestă nemulțumire față de decizia guvernelor și de noul act normativ.

Este vorba despre instanțele Brașov și Neamț, precum și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.

În hotărârea Adunării Generale a Tribunalului Brașov, cu 16 voturi pentru și 12 împotrivă, s-a decis ca activitatea să continue fără proteste, iar ulterior să se analizeze eventuale forme de protest în funcție de evoluția procesului legislativ.

Tot cu majoritate s-a decis să nu își suspende activitatea nici judecătorii din Neamț, care au solicitat guvernanților retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu.

Cu majoritate de voturi, judecătorii din Neamț afirmă că nu este necesară organizarea unei forme de protest, și se poate convoca o nouă Adunare Generală pentru a decide eventuale măsuri în funcție de evoluția situației.

Adunarea Generală a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov a decis în urma întrunirii din 26 august să își continue activitatea fără nicio întrerupere sau modificare, având în vedere tipologia dosarelor judecate de această instanță.

Protestele formulate diferit

Cu excepția celor trei instanțe, restul de 39 de tribunale județene, curtea din București și cele patru tribunale specializate, respectiv patru tribunale militare, au decis în cadrul adunărilor generale să își suspende activitatea pe termen nelimitat.

Deși acțiunile de protest la nivel național presupun suspendarea activității judiciare în majoritatea dosarelor, deciziile adunărilor generale au fost formulate pentru a nu fi percepute ca o grevă.

Cele mai multe dintre tribunale au anunțat că își suspendă activitatea până la retragerea noului proiect de lege privind pensiile de serviciu, menționând ca exemplu dosarele aflate în atenție în această perioadă (măsuri preventive, ordine de protecție etc.).

Alte instanțe au anunțat că își reorganizează temporar activitatea de judecată, concentrându-se doar pe cauzele urgente, limitând activitatea obișnuită sau amânând alte dosare.

Toate instanțele care au anunțat declanșarea acțiunilor de protest au precizat că în această perioadă magistrații vor fi prezenți la serviciu și vor desfășura în paralel activități administrative.

Ce a decis Guvernul

Proiectul privind pensiile magistraților, prezentat joi de Executiv, rămâne nemodificat față de varianta publică pusă în dezbatere în 14 august – versiune care a stârnit reacții dure în rândul magistraților.

Dacă proiectul va fi adoptat și va trece de Curtea Constituțională, intră în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare; din 2036, vârsta de pensionare va fi de 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților trimis spre aprobare de către Guvern către CES include următoarele modificări:

• <li>Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani.</li><li>Pentru a intra în pensie este necesară o vechime de 35 de ani; în prezent pragul este 25 de ani.</li><li>Pensiile magistraților nu vor depăși 70% din venitul net din ultimul an lucrat; în prezent plafonul este 80% din venitul brut.</li><li>Pentru magistrații aflați în funcție, se instituie o etapă de creștere a vârstei până în 2036, prin adăugarea anuală a 1 an și 6 luni.</li>

Magistrații vor putea în continuare să se pensioneze anticipat, cu condiția să aibă 35 de ani vechime; dacă nu au împlinit 65 de ani, se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

Proiectul a generat reacții dure din sistemul judiciar și a dus la declanșarea acțiunilor de proteste la nivelul instanțelor și parchetelor din întreaga țară.