Cum să discuți cu copilul tău despre dezinformare și să-l înveți să facă distincția între adevăr și fals pe internet?

Ca părinte, e important să realizezi că, mai ales în perioada adolescenței, copilul tău se bazează frecvent pe internet și pe rețelele sociale pentru a obține informații. Problema știrilor false și a dezinformării devine tot mai acută pe platformele online.

Știrile false sunt prezentate ca și cum ar fi jurnalism real, dar au scopul de a promova o agendă și de a manipula opinia publică. Dezinformarea se referă la disseminarea de informații eronate, fie din motive intenționate, fie din neatenție.

Credințele false pot influența gândirea și comportamentul oamenilor, afectând încrederea în mass-media și generând confuzie în opinia publică. Este frecvent ca știrile false să fie propagate în special în perioade electorale, când anumite grupuri caută să-și sprijine agenda politică.

Doar un terț dintre adolescenți afirmă că pot distinge între știrile false și cele adevărate

Conform unui raport UNICEF Australia din 2024, 67% dintre adolescenții cu vârste între 15 și 17 ani consideră că citirea știrilor online le influențează pozitiv viața.

Studiul UNICEF din 2020 arată că doar 36% dintre adolescenți consideră că știu să facă diferența între informațiile veritabile și cele false.

Având în vedere abundența de informații false disponibilă online, este esențial să-i înveți pe copii să nu creadă tot ce văd fără a verifica sursele, un sfat bine întemeiat oferit de organizația UNICEF.

În mediul rapid al rețelelor sociale, ritmul schimbărilor este din ce în ce mai accelerat, ceea ce face mai dificil să te menții informat.

Îți întrebi frecvent copilul ce tip de conținut consumă, pe ce platforme navighează și dacă poate avea încredere în informațiile vizionate?

Fluxurile de știri de pe rețelele sociale conțin atât informații corecte, cât și dezinformare, iar distincția nu este întotdeauna evidentă.

Prin urmare, este crucial să-i ajuți pe tineri să identifice știrile false care se pot strecură printre cele corecte.

Experții recomandă câțiva pași simpli pentru a ajuta adolescenții să înțeleagă mai bine informațiile pe care le întâlnesc:

• Povestea – informația poate fi verificată și în alte surse, prezentată consistent?
• Emoțiile – cum îi influențează această poveste? De multe ori, știrile false caută să manipuleze emoțiile, determinând oamenii să interacționeze cu ele.
• Imaginea – este autentică sau scoasă din context? Poți căuta pe internet sursa imaginii respective.
• Autorul – Care este adresa URL? Cele mai de încredere site-uri vor avea adrese care se termină în „.com”, „.gov”, „.org” sau „.edu”. Sunt menționați experți sau surse credibile?
• Distribuirile – deși un prieten sau o celebritate poate distribui ceva, asta nu înseamnă că informația este validată.

Chiar și adulții pot avea dificultăți în a distinge între informațiile corecte și cele false. Un studiu realizat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts a arătat că adulții acceptă știri false în aproximativ 20% din cazuri.

Un sondaj Common Sense Media arată că mai puțin de jumătate dintre copii știu să facă distincția între informațiile reale și dezinformare.

Această provocare se aplică atât copiilor, cât și adulților.

National Geographic Kids oferă sugestii care pot ajuta tinerii să facă diferența între faptele reale și dezinformare și să își dezvolte gândirea critică pentru a deveni cetățeni digitali responsabili.

Studiile indică faptul că tinerii, în special, sunt adesea atrași de informații care le provoacă reacții puternice, ceea ce îi determină să acceseze aceste materiale.

Cel mai bun sfat pentru adolescenți este să păstreze calmul și să nu distribuie rapid informații care le provoacă reacții emoționale intense.

Un alt sfat esențial este să citească integral articolul, întrucât titlurile pot fi misleading.

Specialiștii recomandă să ne întrebăm dacă titlul sau imaginea sunt alarmante, dacă faptele susțin conținutul și să fim atenți la semnalele care indică o posibilă dezinformare.

De obicei, copiii nu urmăresc știrile zilnice, însă atunci când primesc informații contradictorii și devin confuzi, este benefic să-i încurajezi să investigheze sursa acesteia.

Informațiile autentice includ întotdeauna surse verificate pentru datele prezentate. Chiar și în cazurile în care sursele sunt anonime, ar trebui explicat motivul utilizării lor.

Ideal ar fi să căutați numele persoanelor și organizațiilor citate. Lipsa acestora este un semnal de alarmă.

Tinerii nu au întotdeauna capacitatea de a discerne informațiile adevărate de cele false, însă pot fi instruiți să caute online titlul articolului suspect. Dacă informația este reală, e foarte probabil ca surse de încredere să o fi menționat. Dacă este falsă, este posibil ca aceasta să fi fost deja demascată.

Imaginea furnizată provine de pe Dreamstime.com.