Decizia Înaltei Curți privind anularea hotărârii Curții de Apel Ploiești: „Abuz de putere”

Hotărârea pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a anulat decizia CCR legată de alegerile prezidențiale din luna decembrie, a fost declarată nelegală de către un complet format din trei judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-au pronunțat asupra recursurilor formulate de către CCR și Parchetul de pe lângă Înalta Curte.

• Instanța supremă a anulat complet hotărârea emisă joi de Curtea de Apel Ploiești. Deși decizia este irevocabilă, reclamanta Gheorghița Popescu a introdus o cale de atac extraordinară ce va fi judecată marți de către Instanța Supremă.

În motivarea redactată pe 18 pagini, consultată de sursele de informare, judecătorii instanței supreme subliniază că judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a comis „un abuz de putere”.

Totodată, CCR și Parchetul General au argumentat că instanța de la Ploiești și-a asumat atribuții caracteristice puterii executive sau legislative, acționând astfel într-un domeniu în care puterea judecătorească nu are competență. Aceasta este o formă de abuz de putere, care contravine principiului separației puterilor în stat.

„Prin abuz de putere se afectează atât ordinea constituțională, cât și interesul public, instanța judecătorească depășind limitele stabilite prin Constituție. Primul instanță a comis un abuz de putere atunci când a respins excepția necompetentei generale a instanțelor, susținând caracterul de act administrativ normativ al hotărârii CCR atacate, și a invocat aplicabilitatea dispozițiilor articolului 2 alineatul (1) litera c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004”, se menționează în motivarea Înaltei Curți.

Interpretări legale contestate de judecătorul de la Ploiești

Similar cu argumentele aduse de judecătorii Curții de Apel București, care au respins cereri asemănătoare, Înalta Curte subliniază că nu există nicio dispoziție legală care să ofere instanțelor judecătorești competența de a verifica legalitatea deciziilor Curții Constituționale.

„Se constată că instanța de fond a apreciat în mod necorect asupra competenței instanțelor judecătorești, având în vedere dispozițiile articolului 126 din Constituție, corelate cu articolele 1 și 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Instanța de control judiciar considerând că aceste dispoziții legale se referă la exercitarea controlului judiciar asupra actelor emise de autoritățile publice în cadrul contenciosului administrativ. Înalta Curte stabilește că hotărârea contestată a fost pronunțată clădindu-se pe dispozițiile articolelor 142 și 146 litera f) din Constituție, care reglementează atribuția exclusivă a Curții Constituționale de a garanta respectarea procedurii de alegere a Președintelui, având un caracter jurisdicțional.”

„O interpretare eronată a Constituției”

Cei trei judecători ai ICCJ au evaluat ca lipsit de suport legal raționamentul Curții de Apel Ploiești privind caracterul administrativ al hotărârii.

În acest caz, Înalta Curte argumentează că „nu se tratează despre un act emis de autorități publice în scopul executării legii, ci despre un act jurisdicțional al Curții Constituționale, în conformitate cu rolul său stabilit prin articolul 142 din Constituție, de garant al supremației acesteia și al valorilor constituționale în procesul electoral.”

Distincția realizată de judecătorul fondului între tipurile de decizii emise de Curtea Constituțională derivă dintr-o interpretare greșită a Constituției, nețînând cont de atribuțiile efective ale Curții Constituționale.

Intervenții în atribuțiile CCR

ICCJ subliniază, în motivarea deciziei, că judecătorul are obligația de a respecta litera legii, având interdicția de a exclude aplicarea unor dispoziții dintr-o lege organică, caracterizată prin norma specială în raport cu legislația contenciosului administrativ, motivând că acestea ar contraveni principilor constituționale.

„Acțiunile instanțelor de a anula norme juridice adoptate prin lege și de a înlocui acestea cu norme din acte normative diferite contravin principiului separației puterilor, stabilit prin articolul 1 alineatul (4) din Constituție, precum și dispozițiilor articolului 61 alineatul (1), care stipulează că Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a țării. În acest context, inadmisibilitatea acțiunii rezultat din constatarea necompetentei instanțelor judecătorești în analizarea cererii este fundamentată de natura juridică a actului ale cărui anulare este solicitată, hotărârea contestată având un caracter jurisdicțional ce decurge din atribuțiile constituționale stabilite prin legea fundamentală, instanțele judecătorești neavând competența de a evalua legalitatea acesteia. O interpretare ca cea oferită de judecătorul de fond reprezintă o intervenție inadecvată a puterii judecătorești în atribuțiile Curții Constituționale”, au conchis judecătorii ICCJ privind casarea sentinței Curții de Apel Ploiești.

Decizia pronunțată de ICCJ vineri este definitivă. Gheorghița Popescu, persoana care a inițiat acțiunea la Curtea de Apel Ploiești, a recurs la o cale extraordinară de atac, care va fi analizată marți de instanța supremă.

Contestații masive la curțile de apel

În perioada 8-17 aprilie, au fost depuse peste 130 de cereri referitoare la deciziile CCR privind anularea alegerilor în toate curțile de apel din țară. Cu excepția unei singure, toate soluționările au fost respinse de instanțe.

O singură cerere a fost admisă, generând discuții ample în societate. Judecătorul Alexandru Vasile a decis pe 24 aprilie admiterea unei asemenea solicitări, dispunând anularea hotărârii CCR și suspendarea efectelor acesteia până la soluționarea finală a litigiului.

În motivarea deciziei, judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a argumentat că decizia CCR de a anula alegerile din 24 noiembrie a depășit competențele legale și constitutionale, invocând că instanța constituțională nu avea dreptul să intervină fără o sesizare oficială și fără dovezi solide.

O investigație a detaliat mecanismul contestațiilor împotriva deciziilor CCR, coordonată de o fostă judecătoare devenită influencerița de pe platforma TikTok. Aceasta a fost urmată de ofițeri ai MApN și familii întregi.

Fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, urmărită pe TikTok de peste 31.000 de utilizatori și cunoscută ca susținătoare a fostului candidat Călin Georgescu, le-a oferit îndrumări celor care au deschis procese. De menționat este că procesul său a fost înregistrat la Curtea de Apel Suceava pe 11 aprilie 2025, însă termenul de judecată a fost stabilit abia pentru 20 mai 2025.

Cu o vastă experiență în sistemul judiciar, Axinte are 59 de ani și a fost, între altele, vicepreședinte al Tribunalului Botoșani în 2022.