Cum a evoluat Ungaria sub conducerea lui Viktor Orban în comparație cu România / Un stat avansat

De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a exercitat control asupra tuturor structurilor de putere din Ungaria, transformând țara într-o autocrație electorală, conform criticilor. George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale din România, a afirmat că multe dintre viziunile lui Orban vor influența și politica românească.

„Respect pe președintele Fidesz și premierul Ungariei, Viktor Orban, și tocmai din această cauză, multe din propunerile sale, deși nu toate, vor influența și politica din România,” a declarat George Simion în cadrul unei dezbateri organizate de Euronews.

Orban, un politician respectat de Simion, este acum la al patrulea mandat ca prim-ministru al Ungariei.

Criticii și observatorii din Ungaria și din Europa susțin că Orban și susținătorii săi au distrus mecanismele democratice, au subordonat justiția, au controlat mass-media și universitățile, au diminuat societatea civilă și au întărit puterea în beneficiul propriului partid, Fidesz, și al oamenilor de afaceri afiliați.

Ungaria, în urmă față de vecini precum Polonia și Cehia

Oficialii de la Bruxelles au criticat și supus Budapesta la sancțiuni frecvente, inclusiv suspendarea fondurilor europene, acuzând deteriorarea democrației și corupția la nivel înalt.

Guvernul a fost contestat de multe ori în stradă, în special în capitală.

Cu toate acestea, alegătorii maghiari au continuat să îi acorde majoritatea în parlament, iar susținătorii săi din întreaga lume, inclusiv Donald Trump, l-au aplaudat. Orban a devenit o figură inspiratoare pentru conservatorii internaționali.

În pofida unor politici economice care au adus satisfacție unei părți semnificative a populației, Ungaria a rămas în urmă față de vecinii din grupul Vișegrad, în special Polonia și Cehia, fiind depășită în anumite aspecte economice de România.

Orban, popular printre români

Motivul pentru care Simion și-a exprimat admiratia pentru Orban se leagă de popularitatea acestuia printre susținătorii AUR din România, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu.

O parte din strategia lui Simion este să obțină susținerea electoratului maghiar din România, în vederea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

Orban a făcut trimitere la Simion sâmbătă, afirmând că „românii pot conta pe maghiari în lupta lor pentru creștinism și suveranitate”.

Cu toate acestea, după doar o zi, a apărut un alt mesaj, în care a susținut poziția UDMR, o organizație care este adversară lui Simion.

Prim-ministrul Orban a fost criticat de liderul opoziției, Peter Magyar, care a acuzat că Orban a trădat interesele maghiarilor din România prin apropierea sa de Simion.

Magyar va începe o plimbare de protest de la Budapesta spre Oradea.

Presa, prioritar în vizorul guvernului

Ascensiunea lui Orban a început după câștigarea unei majorități în 2010, în contextul economiei și politicii catastrofale sub guvernarea socialistă anterioară.

Unul dintre primele sale obiective a fost mass-media, a explicat jurnalistul Andras Petho, care a observat că un prim proiect de lege a fost menit să reglementeze mass-media.

Aceste reglementări au dus la schimbări structurale în industria media, criticii susținând că presa publică a devenit un purtător de cuvânt al guvernului, în timp ce presa privată a fost preluată de grupuri de afaceri afiliate partidului.

Fundația Central European Press and Media (KESMA), creată în 2018, a consolidat controlul asupra a 28 de companii media, despre care au fost exprimate îngrijorări cu privire la monopolizare.

Presa independentă continuă să lupte pentru supraviețuire, cu un exemplu notabil fiind revocarea licenței Klubradio, un radiodifuzor critic.

De asemenea, s-a raportat că 300 de cetățeni maghiari, inclusiv jurnaliști, au fost monitorizați cu un software de spionaj.

Guvernul lui Orban este acuzat că a oferit subvenții ilegale presei prietene, contribuind la consolidarea puterii premierului.

Două publicații maghiare au anunțat că vor depune plângeri la Comisia Europeană din cauza condițiilor de lucru.

Consolidarea puterii legislative

Majoritatea primită de Fidesz în 2010 i-a dat lui Orban posibilitatea de a transforma puterea legislativă în uneltă a executivului, adoptând legislație pe repede înainte.

În aprilie 2011, majoritatea a adoptat o nouă constituție, fără consultări cu partidele de opoziție.

Pentru a-și menține puterea, guvernul a modificat periodic legislația electorală.

Reforma electorală din 2011 a redus dimensiunea parlamentului și a generat îngrijorări cu privire la integritatea alegerilor.

Modificările ulterioare au întărit puterea majorității asupra elementelor de tip proporțional, favorizând Fidesz.

După schimbările recent apărute, alegerile s-au dovedit a fi libere, dar nu corecte, conform unor organizații internaționale.

Înăbușirea justiției

O reformă legislativă din 2010 a permis alegerea judecătorilor Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi, îndepărtând consensul anterior.

Judecătorii au fost extinși de la 11 la 15, cu prelungirea mandatelor și alte modificări care au remodelat independența justiției.

Aceste schimbări au dus la numirea judecătorilor loiali Fidesz, consolidând acest control până în 2013.

Între timp, puterea Curții de a revizui bugetele a fost anulată, ceea ce a permis guvernului să implementeze politici economice fără control judiciar.

Reforme introduse în 2011 au afectat major structura sistemului judiciar.

Un aspect semnificativ a fost revocarea Consiliului Judiciar Național, afectând astfel supravegherea judiciară.

Schimbările legislative au dus la eliminarea a 274 de judecători.

Preluarea universităților și transformarea societății civile

Un alt obiectiv important pentru Orban a fost sistemul universitar.

Universitatea Central Europeană din Budapesta a fost forțată să se mute în Viena, după adoptarea unei legi în 2017 care a restricționat activitatea universităților străine.

Orban a preluat controlul asupra universităților de stat prin numirea rectorilor fideli.

Acest lucru a fost considerat o limitare a autonomiei academice.

Universitățile de stat au fost restricționate sub conducerea unor consilii legate de partid.

Această nouă structură a avut rolul de a asigura controlul guvernului asupra educației.

Impingerea vocilor critice

Guvernul Orban a luat măsuri împotriva societății civile, vizând organizații considerated de opoziție.

În 2018, pachetul de legi „Stop Soros” a penalizat ajutoarele oferite solicitanților de azil.

Ungaria a adoptat recent o lege pentru „protejarea suveranității naționale”, care a creat o agenție responsabilă pentru investigarea influențelor externe.

Criticii susțin că legea oferă prea multă putere guvernului pentru a suprima opiniile diferite.

Comisia Europeană va lua măsuri legale împotriva Ungariei din cauza acestor reglementări.

Retorica „noi” vs „lor”

Un aspect central analizat de reportajele de specialitate este retorica populistă și nativistă a lui Orban, oferind o justificare ideologică pentru capturarea statului.

După diversele înfrângeri electorale, Fidesz a promovat o narațiune „noi” contra „lor”, atacând opoziția.

Criticile venite din partea UE au consolidat această retorică, poziționându-i pe cei care contestă puterea ca dușmani.

Guvernul a folosit vilegiaturi legate de imigrație pentru a atrage sprijinul electoratului.

De asemenea, organizațiile pentru drepturile omului au fost privite ca inamici.

Relațiile cu UE și poziția față de Rusia

Budapesta a intrat în conflict repetat cu Comisia Europeană pe teme legate de statul de drept și politica externă.

Orban și-a schimbat poziția Eurofilă, devenind eurosceptic și abandonând Partidul Popular European.

Guvernul Ungariei a refuzat să întrerupă relațiile cu Rusia, continuând să sprijine discursul Kremlinului.

Bruxelles a criticat Ungaria pentru acțiunile sale anti-democratice, dar Orban a transformat aceste critici în capital politic.

Comisia Europeană a suspendat fonduri pentru Ungaria din cauza corupției fiscale.

De la 1 ianuarie 2025, Ungaria va pierde definitiv fonduri europene importante.

Critica condițiilor de viață din Ungaria

Analizând modelul economic al lui Orban, analiștii subliniază corupția care a afectat performanțele economice ale țării.

Inflația a afectat grav puterea de cumpărare, iar nemulțumirile în rândul profesioniștilor au crescut.

Blocarea fondurilor UE a afectat grav bugetul și a contribuit la recesiunea economică.

Perspectivele economice au devenit tot mai sumbre, numărul unui străin continuând să emigreze în căutarea unor condiții mai bune.

Criticile aduse de opozanți și de raportările externe au pus sub semnul întrebării competențele lui Orban.

Corupția din cercul guvernamental

Fost sediu al lui Orban, Péter Magyar a condamnat corupția persistenta din jurul guvernului.

Acuzațiile sunt alimentate de infracțiuni legate de alegeri și fonduri europene.

În trecut, sancțiunile impuse de SUA au vizat un aliat apropiat al lui Orban, legat de corupție.

Perspectiva politică a lui Orban

Ungaria lui Orban, susțin specialiștii, nu este o dictatură clasică, având toate aparențele democrației.

Aceasta este ilustrată prin alegeri regulate și existența unei opoziții politice.

Mulți primari care nu sunt din Fidesz sunt considerați dovada democrației.

Aceasta ilustrează puterea lui Orban nu ca pe un model de opresiune, ci ca pe o manipulare abilă a structurilor de putere.

Astfel, fascinația pe care o exercită Orban asupra politicienilor internaționali cum ar fi Donald Trump se justifică.

Competiția electorală din România și Orban

Cristian Pîrvulescu a subliniat că George Simion a manifestat admirație pentru Orban în presă.

De asemenea, s-a discutat despre naționalismul care îl determină pe Simion să colaboreze cu Orban.

Într-un context electoral, Simion caută să cuprindă electoratul maghiar din România.

Conform profesorului, relația dintre Simion și Orban ar putea fi mai formală și mai rece decât pare.