Decizia curții în cazul „Pfizergate”, o provocare pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Hotărârea instanței europene de miercuri va analiza dacă Comisia Europeană a încălcat regulile de transparență prin decizia de a nu publica mesajele schimbate între Ursula von der Leyen și directorul unei companii farmaceutice implicate într-un acord de miliarde de euro pentru vaccinuri cu Bruxellesul.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene va decide dacă, prin nepublicarea conversației cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, Comisia a acționat contrar normelor de transparență, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra reputației Ursulei von der Leyen.

Decizia în acest caz va influența modul în care oficialii comunitari își desfășoară activitatea și ar putea afecta, de asemenea, al doilea mandat al lui von der Leyen, care a început pe 1 decembrie.

Președinta Comisiei a fost deja criticată pentru tendința de a concentra puterea și pentru abaterile de la angajamentele în domeniul mediului.

Punctul central al cazului este determinarea dacă mesajele text ar trebui să fie considerate documente, deci supuse publicării în numele transparenței.

Activistii și observatorii exteriori susțin că aceste mesaje ar trebui tratate la fel ca și alte forme de comunicare oficială în contextul elaborării politicilor.

Tribunalul General al UE s-a exprimat deja împotriva deciziilor Comisiei de a redacta informații esențiale din contractele de vaccinare înainte de a fi publicate, argumentând că acestea au fost redactate pentru a proteja datele personale și interesele comerciale ale companiilor.

Un moment crucial pentru transparență în Uniunea Europeană

Cazul prezintă complexități juridice pentru von der Leyen.

Pe de o parte, ea a fost personal responsabilă pentru semnarea celui mai mare contract de vaccinare din Uniune, în valoare de miliarde de euro, iar pe de altă parte, conduce instituția responsabilă cu implementarea legislației Uniunii, care include principii de transparență și responsabilitate.

O decizie desfavorabilă îi va oferi slăbiciuni politice într-o varietate de critici.

Shari Hinds, ofițer de politici pentru integritate politică la Transparency International, a declarat: „Această hotărâre ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru transparența în Uniunea Europeană.”

Ea a adăugat că, în cazul deciziilor fundamentale, în special cele ce afectează sănătatea publică, secretul nu ar trebui tolerat.

Recent, un oficial al Comisiei a subliniat că toate contractele de vaccinare din Europa au fost negociate cu ajutorul statelor membre ale Uniunii.

Celor 27 de membri ai Uniunii le-a revenit sarcina de a selecta șapte țări care să reprezinte blocul în negocierile pentru acordurile de vaccinare.

Această echipă a muncit constant, întâlnindu-se zilnic, chiar și pe timpul nopții, conform declarațiilor oficialului.

O acțiune juridică inițiată de o publicație celebră

Acțiunea în justiție a fost demarată de o publicație de renume, alături de fostul său șef de birou la Bruxelles, care a contestat decizia Comisiei de a nu divulga mesajele text din 2022.

Acuzația referitoare la existența comunicărilor a fost făcută publică într-un interviu din aprilie 2021, unde Bourla a menționat că discuțiile cu von der Leyen au creat „o încredere profundă” și au contribuit la negocierea unui acord semnificativ pentru vaccinuri.

Acordul, finalizat în mai 2021, prevedea ca Uniunea să achiziționeze până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech Covid-19, aceasta fiind cea mai mare dintre toate acordurile semnate de Bruxelles.

Inițial, contractul prevedea achiziția a 900 de milioane de doze, având opțiunea de a comanda încă 900 de milioane pentru livrarea în 2022 și 2023.

Ombudsmanul European a criticat în 2022 lipsa de transparență a Comisiei în acest context, menționând o administrare ineficientă.

Emily O’Reilly, ombudsman din 2013 până în 2025, a subliniat că situația reprezintă un „semnal de alarmă” pentru instituțiile Uniunii, arătând că transparența a regresat în timpul mandatului lui von der Leyen.

Ani de neclaritate

Cauza a fost audiată de Curte în noiembrie, iar Marea Cameră a arătat reticență față de refuzul Comisiei de a dezvălui mesajele text.

După o lungă perioadă de neclaritate chiar și în ceea ce privește existența acestora, avocații Comisiei au confirmat, în cele din urmă, că mesajele există, provocând râsete, dar și nervozitate în rândul judecătorilor.

Avocatul Comisiei, Paolo Stancanelli, a afirmat în timpul audierii că „nu negăm că ele (textele) există.”

Totuși, acesta a subliniat că le-ar fi păstrat doar dacă ar fi fost relevante pentru negocierile contractului cu Pfizer.

Judecătorii s-au arătat dispuși de a critica Comisia pentru lipsa de claritate în privința deciziilor sale.

După o durată de peste trei ore de dezbateri, judecătorii au contestat fără rezerve atitudinea Comisiei față de solicitarea publicației.

José Martín y Pérez de Nanclares, un judecător, a declarat că executivul nu a demonstrat „măsuri adecvate și diligente” pentru a explica refuzul de a publica textele.

Un alt judecător, Paul Nihoul, a criticat „dosarul destul de confuz”.

Investigație a Parchetului European

Presiunea asupra Ursulei von der Leyen se amplifică dincolo de această hotărâre.

Parchetul European, instanță responsabilă cu investigarea infracțiunilor financiare împotriva intereselor Uniunii Europene, a confirmat că analizează activitățile Comisiei referitoare la achizițiile de vaccinuri.

În martie, Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a menționat că biroul său a discutat recent cu funcționari ai Comisiei despre desfășurarea negocierilor pentru vaccinuri.

EPPO nu va oferi comentarii în legătură cu investigația în curs.