Lapsuri de memorie: când sunt normale și când indică o problemă serioasă?
Uitarea face parte din rutina zilnică a vieții noastre. De multe ori se afirmă că uităm pentru a face loc noilor amintiri. Cu toții experimentăm momente în care nu ne amintim unde ne-am pus cheile, pantofii sau rujul ori care erau cumpărăturile necesare de la magazin. Aceste episoade pot fi generată de stres, insomnie sau suprasolicitare mentală, dar și de efectele secundare ale unor medicamente. Totuși, uneori, pierderile frecvente de memorie și confuzia pot fi indicii timpurii ale unor afecțiuni neurologice, precum demența. Este important să înțelegem cum să identificăm dacă problemele de memorie sunt rezultatul unei afecțiuni cognitive serious.
Lapsusuri ocazionale vs. simptomele demenței
Există cinci metode principale prin care putem distinge între uitarea normală și cele asociate cu demența, conform surselor de specialitate.
Conexiunea dintre atenție, multitasking și memorie
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au studiat motivele pentru care uităm și au identificat o legătură clară între scăderea atenției și performanța memoriei. Profesorul Anthony Wagner subliniază că abilitatea noastră de a ne aminti depinde de cât de bine ne concentrăm asupra informației înainte de a o reaminti.
În cadrul studiului, s-a observat că participanții care practică multitasking intens - prin utilizarea simultană a mai multor surse de informare, cum ar fi televiziunea, telefonul și rețelele sociale - au prezentat o memorie redusă, conform unei publicații științifice. De asemenea, analiza pupilei și undelor cerebrale alfa prin EEG a relevat scăderi în atenție în momentele de uitare.
Astfel, abilitatea de a ne aminti nu depinde doar de memorie, ci și de capacitatea de a ne concentra asupra informației. Conștientizarea momentelor de neatenție și minimizarea distragerilor sunt esențiale pentru prevenirea uitării.
Lapsusurile de memorie și riscul de accident vascular cerebral
Un alt aspect crucial este legătura dintre uitarea ocazională și sănătatea vasculară. O cercetare publicată în revista Stroke, asociată cu American Heart Association, a arătat că persoanele cu un nivel educațional superior care raportează dificultăți de memorie au un risc crescut de accident vascular cerebral.
Studiul a inclus peste 9.000 de persoane cu vârsta de 55 de ani sau mai mult, care au fost monitorizate timp de mai mulți ani. Cei care raportau frecvente lapsusuri, dar aveau rezultate cognitive bune la teste obiective, prezentau un risc cu 39% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral. Această cercetare sugerează că, în unele cazuri, chiar și pierderile ușoare de memorie pot indica probleme de sănătate mai serioase.
La fiecare 3 secunde, un nou caz de demență apare în lume
Lapsusurile de memorie sunt, în general, o parte normală a unei vieți cotidiene aglomerate. Totuși, atunci când devin frecvente, afectează rutina zilnică sau sunt însoțite de dezorientare sau dificultăți în comunicare, este crucial să se solicite o evaluare medicală.
De asemenea, gestionarea atenției, limitarea multitasking-ului și adoptarea unui stil de viață sănătos pot ajuta la menținerea memoriei într-o formă optimă.
La nivel global, se estimează că peste 55 de milioane de persoane suferă de demență, iar acest număr va ajunge la 139 de milioane până în 2050, cu cele mai semnificative creșteri în țările cu venituri reduse și medii.
În lume, un nou caz de demență este raportat la fiecare 3 secunde, iar până la trei sferturi dintre persoanele afectate nu au primit un diagnostic corespunzător, conform unei organizații de specialitate.
