Deficitul bugetar în primele 3 luni a atins 44 miliarde de lei, reprezentând 2,28% din PIB, conform declarațiilor lui Barna.

Conform Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie-martie 2025, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde lei, echivalent cu 2,28% din PIB, comparativ cu un deficit de 35,88 miliarde lei (2,04% din PIB) în aceeași perioadă din 2024.
Pentru primele trei luni ale anului 2025, veniturile totale au fost de 141,32 miliarde lei, crescând cu 6,9% față de anul precedent, susținute de impozitele pe salarii, contribuțiile de asigurări și accize.
Cheltuielile totate s-au ridicat la 184,98 miliarde lei, având o creștere nominală de 10,1% comparativ cu anul anterior.
Cheltuielile pentru personal au fost de 42,13 miliarde lei, marcând o majorare de 15,3% comparativ cu anul precedent, având o pondere de 2,2% din PIB, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 12,50 miliarde lei, cu 4,87 miliarde lei mai mult decât în anul anterior.
Cheltuielile pentru asistența socială au fost considerabile, ajungând la 63,64 miliarde lei, cu o creștere de 12,1% față de aceeași perioadă din 2024, influențate în principal de recalcularea pensiilor și de plățile pentru compensarea facturilor de energie.
Romania se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, deși oficialii și-au propus reducerea acestuia la 7% în acest an de la 9,2%. Măsurile fiscale rămân un subiect delicat în contextul alegerilor.
Deciziile privind reducerea deficitului bugetar vor fi luate după rezultatul alegerilor, conform șefului Trezoreriei, care subliniază așteptările agențiilor de rating.
Toți sunt conștienți de necesitatea unor măsuri suplimentare dat fiind că execuția bugetară nu susține o reducere a deficitului la 7%.
Romania va continua să fie una dintre țările cu cele mai mari împrumuturi din Europa Centrală și de Est, intenționând să strângă 13 miliarde de euro de pe piețele externe pentru acest an.
Cheltuielile guvernamentale au crescut, reflectând majorările salariale și de pensii de anul trecut, dar s-au observat și scăderi în cheltuielile cu bunuri și servicii.
Este crucial să se mențină rezultatele pozitive și tendințele de dezvoltare, ceea ce necesită stabilitate politică și un efort comun din partea instituțiilor. Reducerea cheltuielilor ar trebui să devină principala prioritate a tuturor instituțiilor de stat, fără abateri”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Finanțelor.