Descoperirea celei mai grele brățări dacice din aur: povestea fascinantă și procesul său de confecționare

Deși cele trei brățări dacice furate în Olanda nu au fost găsite, o brățară grea a fost recuperată dintr-o țară membră a Uniunii Europene. Aceasta va fi expusă la Muzeul Național de Istorie, care a organizat o conferință de presă miercuri. Ce face această brățară dacică spiralată, cunoscută sub numărul 14, atât de specială? Care a fost complexitatea procesului de realizare a ei, acum mai bine de 2.000 de ani?

Brățările dacice din aur: 11 exemplare în România, iar trei sunt încă dispărute

Aceste brățări sunt impresionante, având o greutate de peste un kilogram, și se estimează că erau purtate exclusiv de regii daci. Brățările spiralate de aur sunt renumite, iar readucerea lor în România a fost un proces dificil. În prezent, țara noastră deține 11 brățări, în timp ce trei dintre acestea au dispărut în urma jafului de la Muzeul Drents, avut loc pe 25 ianuarie. Se crede că alte zece brățări polispiralice există în diverse colțuri ale lumii.

În câteva zile, o brățară dacică de aur recuperată la finalul anului 2024 va fi expusă în Sala Tezaurului de la Muzeul Național de Istorie, conform anunțului reprezentanților instituției în cadrul unei conferințe de presă.

Această brățară dacică spiralată, numărul 14, a fost descoperită de „braconieri” arheologici în zona munților Orăștiei, a fost scoasă fraudulos din țară și recuperată în toamna anului 2024 printr-o operațiune ce a implicat mai multe instituții din România și din străinătate.

Cel mai greu exemplar de brățară dacică descoperit până în prezent cântărește aproape 1,3 kg. Deși majoritatea brățărilor au o greutate de peste 1 kg, cele mai „ușoare” au sub 700 de grame.

Autoritățile nu au dezvăluit în ce țară membră a Uniunii Europene a fost găsită brățara, menționând însă că un cetățean din acea țară a predat-o. O investigație este în curs, motiv pentru care detalii suplimentare nu au fost furnizate în legătură cu acest obiect deosebit.

Un dragon special pe cea mai recentă brățară dacică recuperată

Brățara numărul 14, cea mai grea recuperată, cântărind 1,28 kg, are la dosar informații despre brățări care pot atinge și 1,5 kg, a explicat Ernest Oberlander – Târnoveanu, cel care a început expertizarea brățării anul trecut, când era director al Muzeului Național de Istorie, post pe care l-a pierdut după jaf.

• Aur, criminalitate, scene de acțiune și zei care trebuiau îmbunați – Povestea brățărilor dacice

Brățara este decorată cu capete de dragon înaripat, iar în cazul numărului 14 se observă „un dragon special, o combinație între o reptilă și un mamifer cu blană”, conform celui care a condus expertizarea. Lungimea brățării este de 1,81 metri.

Aceste brățări au fost realizate acum mai bine de 2.050 de ani, la curtea regilor daci, iar cercetările arată că existau resurse aurii suficient de mari pentru a comanda piese atât de complexe și grele.

Cum erau fabricate aceste brățări? „Se turna un lingou dintr-o singură șarjă, iar după turnare începea modelarea, realizată cu unelte din lemn de esență tare, pe o nicovală de lemn. Urmele lăsate de unelte indică o tehnică diferită de cea utilizată de bijutieri, asemănându-se mai mult cu cea a fierarilor”, explică arheologul.

Pentru modelare era necesară o dexteritate excepțională, deoarece se pornea de la un lingou de aproximativ 70 cm, iar prin bătut, meșteșugarii reușeau brățări de lungimi desfășurate de peste 2,5 metri. Următoarea etapă era cea de decorare.

În final, brățara era rulată pe un tambur de lemn pentru a căpăta forma cu mai multe spirale.

Analizele au demonstrat că brățara cu numărul 14 a fost realizată în aceleași ateliere ca și alte trei brățări descoperite anterior. Este interesant de menționat că erau dovezi ale intervențiilor pentru corectarea unor erori de modelaj cu dăltițe.

O brățară îngropată alături de monede de argint

„Analizele arată că metalul din care este făcută brățara este un aliaj natural de aur, argint și cupru, rezultatul procesului de spălare a nisipurilor aurifere și al culegerii de pepite. Au fost identificate și urme de cositor, un element întâlnit în aurul aluvionar”, explică fostul director al muzeului.

Brățara a fost acoperită de o „patină” de-a lungul timpului, fiindcă a stat timp de două milenii în pământ și este acoperită cu minerale din sol, dar și cu compuși din fier, posibil rezultatul descompunerii unor obiecte de fier, care au fost îngropate alături de monede de argint ce conțin cupru.

• Viața dacilor: provocări și confort – războaie, băi termale, arme și podoabe

„Suprafața sa este acoperită de o peliculă verzuie, invizibilă cu ochiul liber, formată din cloruri și carbonați de cupru (…) Brățara este 100% autentică, avându-se în vedere că a fost realizată folosind aceleași tehnici, repertorii decorative și unelte ca și celelalte brățări”, adaugă Ernest Oberlander – Târnoveanu.

Datarea brățărilor dacice de aur sugerează o perioadă cuprinsă între sfârșitul secolului II î.Hr. și mijlocul secolului I î.Hr., marcând apogeul civilizației dacice. Acestea au fost fabricate într-un interval scurt de 50-60 de ani. Brățara numărul 14 face parte dintr-o a doua serie de dezvoltare a artei metalelor prețioase la daci.

Aceste brățări rare din aur au fost readuse în țară între 2007 și 2011, după demersuri complexe demne de filmele de poliție, incluzând operațiuni de infiltrație și numeroase riscuri.

Coiful de Aur de la Coţofeneşti și cele trei brățări dacice furate de la Sarmizegetusa Regia au fost sustrase în noaptea dintre 24 și 25 ianuarie de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Trei suspecți au fost reținuți în urma jafului, iar ulterior a fost arestat un al patrulea suspect. Femeia implicată a fost eliberată, dar rămâne suspectă, în timp ce acei trei bărbați continuă să fie în arest, urmând a se prezenta în fața instanței în 9 mai.

Un al cincilea suspect a fost arestat în dimineața zilei de 15 aprilie, într-o operațiune desfășurată la domiciliul său din Alkmaar, conform informațiilor furnizate de autoritățile olandeze.