Director BNR: Multe companii nu au capitalul minim de 200 de lei / Numai 2.600 de firme românești sunt modele de succes

Banca Națională a României a analizat toate companiile active începând cu anul 2007 pentru a identifica acele firme care au reușit să-și crească profitabilitatea și cifra de afaceri într-un mod sustenabil, având în același timp indicatori de lichiditate adecvați. „Am găsit doar 2.600 de firme, majoritatea fiind IMM-uri,” a declarat Florian Neagu, director la Direcția de Stabilitate a BNR.

Lecții învățate din poveștile de succes

Reprezentantul BNR a prezentat trei lecții importante care pot fi extrase din aceste companii de succes:

1. „Firmele de succes sunt conduse de indivizi cu studii superioare, cu peste 90% dintre manageri având astfel de calificări. Acest aspect se reflectă semnificativ în performanța acestora.”

2. „Aceste companii au menținut un bilanț stabil, indiferent de fluctuațiile economice. Chiar în perioade de creștere, nu s-au angajat în cheltuieli impulsive, iar în perioadele dificile, nu au acționat haotic, menținându-se astfel în parametrii de solvabilitate și lichiditate.”

3. „Niciuna dintre firmele de succes nu a fost singură pe calea dezvoltării. Toate au beneficiat de parteneri de finanțare care nu doar că au oferit capital, ci au oferit și îndrumare în momentele de incertitudine.”

Firme cu capitaluri negative în număr mare

„Antreprenoriatul românesc a evoluat în ultimele trei decenii. De la aproape 300.000 de companii în 1994, numărul acestora a crescut la peste 800.000. Cu toate acestea, românii au doar 52 de firme la 1.000 de locuitori, mult sub media europeană de 84 de companii,” a declarat Neagu.

Conform reprezentantului BNR, există un număr semnificativ de firme cu capitaluri negative.

„Aceste firme nu reușesc să îndeplinească cerința de capital propriu de 200 lei, prag neschimbat din anii '90. Din cele 800.000 de companii active, aproape 260.000 au capitaluri negative, ceea ce reprezintă o treime din totalul firmelor.” Neagu a adăugat că această subcapitalizare cronică afectează dezvoltarea business-urilor.

„Analizând o perioadă de 5 ani, firmele nu reușesc să depășească dimensiunea în care s-au format. Majoritatea entităților care funcționează cu capital negativ se află în această situație de peste 10 ani, ceea ce sugerează o lipsă de dezvoltare reală,” a explicat Neagu.

„Cornând la perspectiva sănătății economice, majoritatea companiilor cu capital negativ contribuie semnificativ la plata datoriilor restante. Această situație subminează disciplina de plată în economie,” a adăugat el.

Profituri în rândul firmelor cu capital negativ

Florian Neagu a menționat că multe dintre firmele cu capitaluri negative înregistrează profit.

„Legea stipulează că, în cazul în care o companie obține profit, aceasta ar trebui să își folosească resursele pentru a-și întări capitalul, aducându-l la minimul de 200 lei. Totuși, multe dintre aceste firme distribuie profiturile sub formă de dividende, în loc să-și capitalizeze activitatea,” a afirmat el.

Dacă acționarii nu au încredere în viitorul firmei, cum poate cineva să se aștepte ca instituțiile financiare să ofere sprijin?” a adăugat Neagu.

„Există o corelație între gradul de subcapitalizare al economiei românești și cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa,” a concluzionat directorul Direcției de Stabilitate a BNR.

Finanțarea companiilor prin credite comerciale

„Finanțarea prin credite comerciale este predominantă. Analizând profilul european, România se află pe locul întâi în utilizarea acestui tip de finanțare. Firmele din România depind decreditul comercial într-o măsură considerabilă, mult mai mult decât alte categorii de finanțare, cum ar fi resursele externe. Finanțarea directă de la acționari se situează pe locul trei,” a declarat Neagu.

El a reamintit că țara noastră se află pe ultimul loc în ceea ce privește intermedierea financiară, având în același timp cele mai mari datorii comerciale.

„Când auzim despre o creștere economică de 3%, este important să înțelegem că acest lucru nu se aplică majorității companiilor. Foarte puține firme au crescut cu mai mult de 2,7 – 3,3%. Dacă extindem acest interval la +/-50%, doar 9% dintre firme se încadrează de această dată pentru a avea rezultate peste medie. Deci, când se discută despre o creștere economică medie de 3%, realitatea este că peste 90% dintre firme performează sub această medie,” a adăugat el.

Conform acestuia, un număr foarte mic de companii contribuie semnificativ la generarea valorii adăugate.

„Monitorizăm principalele 100 de companii de importanță sistemică. Majoritatea acestora se află într-o fază de maturitate, iar peste 10 ani multe dintre ele ar putea fi într-o fază de declin. Avem alternative viabile pentru a le înlocui în viitor?” a întrebat Neagu.