DOCUMENT CES, aviz negativ pentru bugetul de stat pe 2025 dezvăluit de Ministerul Finanțelor. Critici principale

Consiliul Economic și Social (CES) a comunicat vineri că a dat un aviz nefavorabil proiectului de buget de stat pentru 2025, publicat joi de Ministerul Finanțelor, evidențiind alocările insuficiente pentru diverse domenii și perioada scurtă de dezbatere.

„Timpul acordat pentru analiza și consultarea proiectului de buget a fost extrem de redus, ceea ce a îngreunat evaluarea detaliată a componentelor și a credibilității bugetare. Calendarul propus (sub 24 de ore pentru avizare) nu a permis un studiu corespunzător asupra impactului prevederilor bugetare și formularea de observații bine fundamentate. Această circumstanță contravine principiilor transparenței și bunei guvernări, limitând posibilitatea de a avea o dezbatere constructivă,” afirmă membrii CES, având în vedere că proiectul de buget a fost pus în discuție joi la ora 23.00.

„De anul trecut, proiectul de buget pentru 2024 a inclus estimări foarte optimiste și nejustificate pentru veniturile publice. De exemplu, acesta anticipa o creștere a veniturilor totale de 20,03%, însă execuția bugetară pentru anul 2024 a arătat o creștere de doar 12%. Referitor la cheltuieli, proiectul prevedea o majorare de 14,71%, în timp ce acestea din urmă au crescut cu 21%. Cheltuielile de personal au depășit de asemenea prognoza: în loc de o creștere de 15,69%, acestea au crescut cu 23%, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost ajustate la o creștere de 19%, comparativ cu o planificare inițială de 7,08%,” concluzionează CES, avizul său fiind consultativ.

„În aceste circumstanțe, există îndoieli legate de capacitatea de a încadra bugetul pe 2025 într-o creștere a cheltuielilor totale de doar 14,71%, mai ales având în vedere deficitul excesiv. De asemenea, cheltuielile pentru personal sunt estimate să crească cu doar 0,46%, fără clarificări cu privire la modul în care se poate atinge această proiecție; aceste observații subliniază necesitatea unei perioade de consultare mai extinse pentru a asigura credibilitatea și fezabilitatea bugetului, evitând astfel o creștere semnificativă a deficitului în a doua jumătate a anului,” adaugă CES în comunicatul său.

Motivații adiționale pentru avizul negativ al CES:

• „De asemenea, alocările inadecvate pentru anumite domenii suscită serioase îngrijorări. De exemplu, suma de 3 miliarde de lei pentru ministerele Energiei și Muncii, destinată decontării schemei de plafonare a prețurilor finale pentru energie electrică și gaze naturale, acoperă doar jumătate din necesarul de plată către furnizori pentru 2024;
• Întârzierea plăților, deja existentă de un an, a creat probleme semnificative de lichiditate pentru furnizori, care au fost nevoiți să apeleze la împrumuturi pentru a prefinanța schema de sprijin. Dacă aceste situații rămân nerezolvate, riscurile includ nu doar afectarea sustenabilității financiare a furnizorilor, ci și o incertitudine crescută pe piața energetică, având efecte negative directe asupra consumatorilor finali.
• Este de asemenea important de discutat cu privire la prevederea din art. 55, care alocă 2 miliarde de lei ca aport de capital pentru Societatea Carpatica Feroviar România S.A., pentru achiziționarea activelor viabile de la SNTFM „CFR Marfă” S.A. și secțiile de reparație a materialului rulant. Această măsură generează mai multe întrebări importante:
• - evitarea obligațiilor stipulate de Comisia Europeană: conform deciziei Comisiei Europene din 2020, România este obligată să recupereze ajutoarele de stat ilegale acordate SNTFM „CFR Marfă” S.A. Crearea noii societăți și achiziționarea activelor ar putea fi interpretate ca o evitarea a acestei obligații, cu riscul de a genera obligația de returnare a sumelor și exacerbarea problemei actuale.
• - risc de infringement pentru România: Neimplementarea deciziei de recuperare a ajutoarelor expune România la o posibila procedură de infringement și sancțiuni financiare semnificative.
• Într-un cadru economic provocator, alocarea a 2 miliarde de lei pentru această societate ridică semne de întrebare asupra priorităților guvernamentale în sectorul feroviar. Aceste resurse ar putea fi utilizate mai eficient pentru: finanțarea lucrărilor urgente de întreținere a infrastructurii feroviare, o obligație de mulți ani neglijată de stat; modernizarea rețelei feroviare pentru a sprijini competitivitatea transportului feroviar.”

„Referitor la veniturile din TVA, este inacceptabil ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să nu își propună o reducere semnificativă a gap-ului enorm de TVA (33% din TVA colectabil, aproximativ 8,5 miliarde euro) decât cu 5% în următorii 6 ani (la aproximativ 28% din TVA colectabil), în contextul în care gap-ul mediu la nivelul UE este de 5% (state precum Bulgaria, Polonia, Ungaria având un gap similar cu media UE), mai ales după ce Ministerul Finanțelor a implementat – cu costuri mari pentru contribuabili – sisteme precum RO e-Factura, RO e-TVA, RO e-Transport, SAF-t,” adaugă CES.

„Bugetul propus este nerealist și promovează o creștere economică bazată pe consum, neglijând investițiile și fără măsuri notabile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale contribuabililor,” conchid membrii Consiliului.

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2025 urmează să fie aprobat sâmbătă de Guvernul condus de Marcel Ciolacu.

Proiectul dezvăluit de Ministerul Finanțelor preconizează cele mai mari creșteri de alocări bugetare pentru Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Proiectelor Europene, Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, precum și pentru Secretariatul General al Guvernului.

De majorări beneficiază și serviciile de informații.

Pentru instituții precum Administrația Prezidențială, Senat, Camera Deputaților, sumele sunt mai reduse comparativ cu 2024. O scădere semnificativă va fi și la Autoritatea Electorală Permanentă.

Proiectul bugetar pentru 2025 este elaborat pe o bază macroeconomică prudentă, conform „Planului bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031)”, cu o dinamică a PIB de 2,5% care depășește creșterea PIB-ului potențial.

Evoluția economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscală și bugetară, cu o creștere echilibrată a investițiilor publice și private în domeniile prioritare ale economiei.