„Dr. Livingstone, I presume” – povestea captivantă din spatele unei replici celebre

La o primă privire, exploratorii ar putea fi considerați aventurieri, dar aceasta ar fi o greșeală semnificativă. Contribuția lor, asemănătoare cu cea a arheologilor în Istorie, este esențială pentru dezvoltarea științei.

Povestea ce urmează este renumită datorită unei replici simple, de doar patru cuvinte, care a devenit emblematică. Folosită frecvent în cinematografie, aceasta ridică întrebări despre familiaritatea publicului cu originalul și contextul său. Fraza „Dr. Livingstone, I presume” a fost rostită pe 10 noiembrie 1871, când David Livingstone, un scoțian de profesie medic, misionar protestant și explorator, a plecat în a treia sa expediție în Africa, după care a dispărut fără urmă începând din 1869.

Henry Morton Stanley, un jurnalist american născut în Țara Galilor sub numele John Rowlands, a fost însărcinat să-l caute. Cu o experiență de reporter în război și în Imperiul Otoman, Stanley a organizat o tradițională expediție de căutare în Africa, însoțit de 200 de cărăuși, parcurgând o distanță de o mie de kilometri prin junglă. Expediția s-a dovedit a fi cumplită, cu mulți membri morți din cauza bolilor tropicale.

În cele din urmă, Stanley a aflat despre un alb care trăia într-un trib local. Întâlnirea lor a fost una improbabilă în contextul vremii, dar deși șansele ca ambii să se recunoască erau ridicate, Stanley a ales să întrebe cu politețe: „Doctor Livingstone, I presume?”.

Această întâlnire nu a fost doar memorabilă datorită replicii sale, ci a marcat începutul colaborării dintre cei doi exploratori, care au explorat împreună regiunea din jurul lacului Tanganyika, clarificând greșelile anterioare legate de conexiunea acestuia cu Nilul.

Din păcate, David Livingstone a decedat în 1873, la 60 de ani, în Ilala Hill, Zambia. În conformitate cu obiceiurile locale, inima sa a fost îngropată aproape de locul morții, iar trupul său, împreună cu jurnalele de călătorie, a fost transportat mii de kilometri în Anglia, unde a fost înhumat la Westminster Abbey, iar documentele sale sunt parte a patrimoniului național.

Viața un mare explorator

David Livingstone a venit pe lume într-o familie săracă și a fost nevoit să muncească de la o vârstă fragedă. A reușit să obțină o educație în medicină și teologie la Glasgow și a fost ulterior trimis în Africa de Sud de către Societatea de Misionari din Londra. A învățat limba băștinașilor și s-a căsătorit cu fiica unui alt misionar.

În timpul unei expediții, a descoperit Lacul Ngami și a traversat fluviul Zambezi. A creat o bază în Seshéké pentru expedițiile ulterioare. În 1856, după o traversare remarcabilă a continentului african, a ajuns pe țărmul Oceanului Indian.

Pe scurt, traseul dintre Luanda și Quelimane are o lungime de 3.728 km. După realizările sale, s-a întors în Anglia, dar nu a stat mult, fiind numit consul și revenind în Africa cu familia în 1858.

Explorările sale nu s-au oprit aici; a continuat să cartografieze râul Zambezi și lacul Nyassa, chiar și după moartea soției sale. A explorat și a măsurat teritorii vaste, ducând la descoperirea majore a Cascadelor Victoria.

În timpul unei expediții cu Stanley, Livingstone a murit pe malul Lacului Bangweulu, continuându-și explorările până în ultima clipă. A fost un apărător al drepturilor africanelor, iar eforturile sale au contribuit semnificativ la abolirea sclaviei în Africa de Est.

Bula Matari și moștenirea sa

După moartea lui Livingstone, Stanley, cunoscut în Congo drept Bula Matari, a continuat explorările și a fondat Statul Liber Congo. A intrat într-o serie de probleme diplomatice, fiind acuzat de deranjarea ordinii sociale.

S-a stabilit apoi la Londra, unde a primit titlul de Cavaler și a intrat în Parlament. A murit în 1904, iar piatra sa de mormânt poartă inscripția dorită de el: „Henry Morton Stanley, Bula Matari, 1841–1904, Africa”!

Provenind și el dintr-o familie modestă, Stanley a avut o viață plină de provocări. A fost adoptat de un comerciant bogat și, după conflictele din Războiul Civil American, s-a dedicat jurnalismului.

Stanley a fost implicat în diferite evenimente semnificative, inclusiv eliberarea prizonierilor britanici de către Etiopia, și a continuat să fie recunoscut ca un erou, primind Ordinul lui Leopold.

Atât Livingstone, cât și Stanley, au lăsat în urma lor o moștenire remarcabilă, iar povestea lor rămâne una fascinantă.