Drone rusești în România și Polonia: o expertă explică de ce nu este o simplă coincidență și avertizează asupra unei acțiuni deliberatecare pregătește pentru scenarii extreme

În acest sfârșit de săptămână spațiul aerian din România a fost vizat de o dronă rusească, iar noaptea următoare Polonia a avut incidente similare, cu mai multe drone, dintre care câteva au fost doborâte. În plus, sâmbătă, aviația poloneză a fost mobilizată iar un aeroport a fost închis temporar din cauza unui atac cu drone la frontiera cu Ucraina. O expertă poloneză avertizează că țara se pregătește pentru cele mai grele scenarii, deși recunoaște că nivelul actual de pregătire nu este încă suficient.

Justyna Gotkowska este una dintre cele mai respectate experte în securitate din Polonia. Ea coordonează activitatea unui centru de cercetare din Varșovia, o instituție guvernamentală cunoscută pentru analizele sale obiective și influența pe scena securității regionale.

Rapoartele acestui centru sunt des citate de presă și de decidenți din Europa în discuții despre Rusia, Ucraina și securitatea flancului estic al NATO.

Până acum, dronele păreau să se abată de la traiectorie; acum este evident o acțiune deliberată din partea Rusiei.

Există un sistem național de avertizare în cazurile în care dronele rusești pătrund în spațiul aerian? Conform specialistului, există un mecanism de alertare destinat să informeze cetățenii din zonele afectate să nu atingă fragmentele dronei și să semnaleze autoritățile dacă găsesc drone sau bucăți. Alertele sunt trimise în funcție de zonă, fie dimineața, fie după-amiaza.

În linii mari, acesta este primul caz în care mai multe drone intră în spațiul aerian al Poloniei ca parte a unei acțiuni deliberate, nu din eroare. Este foarte probabil ca, în urma acestui eveniment, guvernul să emita instrucțiuni clare despre cum să reacționăm dacă situații similare se repetă.

Până acum au existat incidente izolate în care dronele probabil s-au abătut de la traiectorie și au fost găsite în unele zone din Polonia, însă nu a fost vorba despre o provocare coordonată. Totuși s-a discutat despre îmbunătățirea sistemului de alertă și despre necesitatea ca informațiile să circule mai repede în caz de repetare a unor incidente.

Cere acțiuni largi de pregătire civilă.

Există exerciții de apărare civilă sau campanii prin care oamenii din Polonia învață cum să reacționeze? Până acum au fost puține, iar țara urmărește dezvoltarea sistemelor de protecție civilă printr-o lege adoptată în Parlament. Se speră ca exercițiile de protecție și apărare civilă să fie organizate la o scară mult mai amplă.

Polonia a cerut consultări cu NATO prin Articolul 4. Din perspectivă internă, acest pas înseamnă clarificări despre cum vor reacționa aliații și cum vor fi întărite capacitățile de apărare aeriană. Până la urmă, diverși aliați au promis trimiterea de avioane de luptă, elicoptere și sisteme de apărare aeriană în Polonia, iar NATO a discutat despre o regândire a modului de întărire a apărării aeriene pe flancul nord-estic și sud-estic. (n.r. Între timp, NATO a anunțat oficial o nouă misiune pentru întărirea flancului estic.)

În ceea ce privește cetățenii de rând, aceste măsuri de descurajare arată că NATO este unit și că sprijinul acordat Poloniei și țărilor baltice poate descuraja repetarea incidentelor.

Societatea poloneză nu este predispusă să fie influențată de retorica pro-rusă.

Și reușesc autoritățile să interpreteze corect mesajele externe — de exemplu, afirmațiile unor lideri că ar fi fost o eroare — astfel încât gravitatea incidentului să nu fie minimalizată? Răspunsul oficial a fost că este foarte probabil o provocare conștientă, iar această concluzie a fost apoi confirmată.

Președintele, premierul, ministrul apărării și alți oficiali au vorbit într-un ton foarte unitar, iar mesajul a subliniat unitatea națională. De asemenea, a fost înregistrată o intensificare a eforturilor pentru contracararea dezinformării provenite din Rusia pe rețelele sociale.

Puteți oferi câteva exemple de dezinformare? Printre narațiunile răspândite se numără ideea că ar fi fost o eroare, că dronele ar aparține Ucrainei, că Ucrainenii nu ar fi doborât dronele ori că NATO nu funcționează; toate aceste afirmații urmăresc să instige teama și să fragmenteze coeziunea politică și alianțele.

Dar care sunt cele mai frecvente mesaje din propaganda rusă în acest context? De regulă, acestea accentuează idei anti-ucrainene, încearcă să creeze disensiuni între polonezi și ucraineni, sugerând că sprijinul pentru Ucraina poate destabiliza Polonia sau întări imaginea că Rusia ar dori extinderea conflictului în spațiul vostru.

Polonezii știu că modernizarea armatei va dura.

Din perspectiva României, Polonia este văzută ca una dintre cele mai bine pregătite forțe din flancul estic al NATO. Cum vedeți această pregătire? Polonia se pregătește pentru cele mai grele scenarii și reduce treptat distanțele în modernizarea armatei.

Încă există lacune în capacități, de exemplu în sisteme anti-drone și în apărarea aeriană, iar programele de modernizare sunt în derulare, ceea ce înseamnă că livrările vor fi livrate în timp.

Și ce așteptări există de la ceilalți aliați de pe flancul estic? Așteptarea este ca aceștia să contribuie la creșterea capacităților de apărare; nordicele și balticele au făcut deja promisiuni, iar este cazul ca România să-și consolideze sprijinul.

Așadar, pentru a rămâne puternici în fața provocărilor, este esențial să întărim apărarea aeriană pe fronturile nord-estic și sud-estic și să exercităm presiune asupra aliaților să crească cheltuielile și bugetele de apărare, pentru a avansa cooperarea pe flancul estic.