După 3 ani de conflict, Putin își arată încrederea față de capacitățile rusești în fața înarmării NATO

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat joi că reînarmarea Alianței Nord-Atlantice nu constituie o „amenințare” pentru Rusia, având în vedere că aceasta dispune de „capacitățile de apărare” necesare, la mai bine de trei ani de la începutul conflictului în Ucraina, ce a dus la militarizarea Rusiei, conform AFP.

De asemenea, liderul rus a subliniat progresul constant al armatei ruse, care avansează „în fiecare zi” pe linia frontului, în comparatie cu armata ucraineană, care se confruntă cu dificultăți.

În contextul conflictului din Ucraina, care a început cu atacul rus din 2022, NATO se va reuni la un summit la Haga săptămâna viitoare, unde se va discuta despre creșterea cheltuielilor de securitate.

Putin a afirmat că reînarmarea NATO nu este considerată o amenințare pentru Federația Rusă, subliniind că țara sa este autosuficientă în ceea ce privește securitatea.

„Ne îmbunătățim continuu forțele armate și capacitățile de apărare”, a adăugat el într-o întâlnire cu jurnaliști străini la Sankt Petersburg.

Critica lui Putin față de creșterea cheltuielilor militare ale NATO

Putin a recunoscut că o creștere a cheltuielilor militare ale membrilor NATO la 5% din PIB ar putea reprezenta provocări pentru Rusia, dar consideră că asemenea măsuri sunt „lipsită de sens” pentru țările Alianței.

„Vom răspunde la toate amenințările care vor apărea. Nu există îndoieli în această privință”, a declarat el.

Președintele rus a descris ofensiva din 2022 în Ucraina ca fiind parte a unui conflict mai larg între Rusia și NATO, pe care o consideră o amenințare „existențială” pentru granițele sale.

În cadrul discuțiilor de pace, Putin își exprimă dorința de a cere părerea unor lideri internaționali, inclusiv a lui Donald Trump, cu privire la arhitectura de securitate europeană.

Ucraina, la rândul său, solicită garanții de securitate din partea NATO pentru a facilita orice acord care ar putea pune capăt luptelor.

Negocierile de pace între cele două părți, impulsionate de Donald Trump, se află în impas, fără a se ajunge la consens.

Discuții dintre Putin și Zelenski: posibilitatea unui summit

Rusia a refuzat armistițiul „necondiționat” solicitat de Ucraina, care a caracterizat cererile Rusiei drept „ultimatumuri”.

Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, i-a propus lui Putin o întâlnire personală pentru a negocia o soluție, ofertă care a fost refuzată de liderul rus, alături de cererea de armistițiu necondiționat.

Cu toate acestea, Putin a afirmat că este dispus să discute, dar doar în „etapa finală” a negocierilor.

„Sunt dispus să mă întâlnesc (cu Zelenski), dar doar în cadrul etapei finale a negocierilor”, a spus președintele rus în fața jurnaliștilor.

El a ridicat din nou întrebări cu privire la legitimitatea liderului ucrainean, dat fiind că mandatul acestuia ar expira oficial în mai 2024.

De asemenea, Ucraina nu a putut organiza alegeri prezidențiale din cauza conflictului și a stării de urgență.

Importanța soluționării conflictului

„Sunt deschis să mă întâlnesc cu oricine, inclusiv cu Zelenski. Problema nu este cine negociază. Dacă statul ucrainean se încrede în cineva să conducă negocierile, acela poate fi Zelenski”, a declarat liderul rus.

„Nu contează cine negociază, chiar dacă este actualul lider”, a subliniat el.

Putin a subliniat, de asemenea, că este necesar să se găsească o soluție care să pună capăt conflictului și să prevină repetarea unor astfel de situații în viitor.

Două runde de discuții între cei doi beligeranți au fost organizate la Istanbul, dar nu au dus la progrese către un armistițiu, în contextul unui conflict care a provocat zeci de mii de victime.

Moscova, care controlează în prezent aproape 20% din teritoriul ucrainean, cere Kievului să-și retragă forțele din regiunile pe care le consideră anexate, să renunțe la aderarea la NATO și să limiteze dimensiunea armatei.

Pe teren, forțele ruse continuă bombardamentele asupra orașelor ucrainene, unele atacuri recente asupra Kievului soldându-se cu cel puțin 28 de morți, conform autorităților locale, acesta fiind unul dintre cele mai grave bilanțuri din capitală din 2022.