Astăzi, noul guvern: problema nu este „rotativa”, ci percepția că ele perpetuează aceleași figuri / Exemple relevante

Nicușor Dan se consultă joi cu partidele, iar se estimează că președintele va anunța numele noului premier. Care va fi reacția societății la noul guvern, și dacă schimbarea va fi vizibilă doar la nivelul prim-ministrului și al câtorva alte funcții?

HBO a fost un brand bine cunoscut; acum s-a rebrenduit în MAX, cu o investiție considerabilă în această campanie. În vară, se va relansa din nou, sub numele HBO MAX. Să zâmbim.

Aceasta se aseamănă cu situația statului nostru, care era structurat pe PSD-PNL. Ca urmare a alegerilor din perioada noiembrie-mai, toți s-au angajat să nu mai continue pe aceeași linie. Schimbarea la vârf era promisa.

Însă, aproape fiecare numire făcută până acum implică aceleași personaje. Întrebarea rămâne: unde sunt noile fețe de la vârf? Cu excepția lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan, care au fost votați direct de cetățeni, restul pare a fi tributul opiniei publice.

„Pot alege pe cine vreau în cabinetul meu”

Unde sunt specialiștii din serviciul public, oameni cu CV-uri impresionante din țară și din străinătate, care să ocupe diverse funcții? Deocamdată, aflăm că fostul deputat PNL, Pavel Popescu, numit vicepreședinte la ANCOM, și-a adus ca și consilier un polițist acuzat de corupție de DNA. Procurorii afirmă că acesta a acționat ca recuperator pentru un patron de firmă, vânzând mașini celor cu care colabora.

Când a fost întrebat despre consilierul său, Pavel Popescu a comentat că: „Știu despre această situație, dar avem nevoie de expertiză judiciară. Îl cunosc, are cazierul curat și a fost achitat în primă instanță. Pot angaja pe cine vreau în cabinetul meu.”

Cu câteva luni în urmă, Pavel Popescu declara că TikTok ar trebui interzis pentru a salva România, sugerând cine ar fi fost real salvat.

Standardul integrității la ANCOM

Miercuri seară, Pavel Popescu a menționat că fostul polițist și-a dat demisia, însă a subliniat că aceasta este inutilă, întrucât nimeni acuzat de corupție nu ar trebui să cumuleze pensia cu salariul.

El însuși, ca vice la ANCOM, consideră că presa este vinovată pentru dezvăluirile apărute, ignorând responsabilitatea sa de a angaja un consilier trimis în instanță pentru o afacere de corupție.

Declarațiile și acțiunile lui Popescu conturează viziunea sa asupra integrității unui politician tânăr de 38 de ani: un angajat de la ANCOM poate primi cadouri și desfășura afaceri cu cei ale căror fraude îi monitorizează.

Practic, oricine poate obține un loc de muncă la ANCOM, atâta timp cât nu este prins de justiție.

Ce s-a schimbat, cu adevărat, în mentalitatea profundă a PSD-PNL? Cât de credibile sunt promisiunile lor după turbulențele recente generate de radicalismul de extremă dreapta?

„Rotativa”, masca unor personaje deja cunoscute

Este adevărat că o coaliție PSD-PNL a fost percepută ca soluție de către electorat, conform votului în Parlament. Politicienii folosesc materialul electoral oferit de cetățeni, cei care îi aleg pentru a reprezenta interesele și a rezolva probleme.

Pe 1 decembrie 2024, cetățenii au decis astfel: PSD (22%), AUR (18%), PNL (13%), USR (12%), SOS (7%), POT (6%), UDMR (6%). Dacă ar fi dorit altceva, ar fi votat pentru alte partide.

Însă, „rotativa” este percepută de oameni ca o perpetuare a vechilor personaje. Când Nicu Marcu trece din funcția de președinte la ASF la ORNISS, este greu să considerăm această manevră o reformă reală.

Încălzirea este contrară votului cetățenilor, care au indicat clar, în trei rânduri de alegeri, că doresc o schimbare a criteriilor de promovare în serviciul public. Afirmația că „Pot angaja pe cine vreau eu” este o provocare, ce a dus partidul liberal la un nivel de suport de doar 13%, epuizând răbdarea alegătorilor care cred că soluția nu este instabilitatea socială, ci construcția.

„Și acum, angajează pe cine dorești”

În noaptea alegerilor din Polonia, când Rafal Trzaskowski conducea cu un avantaj mic în sondaje, un membru al alianței sale a comentat: „Chiar dacă vom câștiga, este evident că asistăm la ultimul vot al celor care cred în democrație. Dacă nu schimbăm Polonia, ne așteaptă vremuri dificile”.

Pe parcursul dimineții, s-a aflat că, de fapt, a câștigat candidatul populist, Karol Nawrocki, iar unele publicații poloneze au titrat: „Ne vedem în 2030.”

În România, atât pe 1 decembrie, cât și la alegerea lui Nicușor Dan, alegătorii au dat încă o șansă „partidei europene”.

Este puțin probabil ca acești alegători să fi susținut mesajul politic „Și acum, angajează pe cine vrei”. Iar dacă apar probleme, să se dea vina pe presă, același lucru pe care îl făcea și Călin Georgescu, cu convingeri similare cu liberalul rebranduit Pavel.