Corespondență de la TIFF 2025. Regizorul filmului „Anul Nou care n-a fost” aduce o nouă provocare: „Unii dintre noi cred în mituri mai mari decât cele prezentate la vot”

După succesul filmului „Anul nou care n-a fost”, apreciat pe plan internațional și nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, Bogdan Mureșanu revine din Franța, de la renumitul Festival Internațional de Film de Animație de la Annecy, unde a avut loc premiera mondială a scurtmetrajului său de animație, „Magicianul”. Acesta a fost ales dintr-un total impresionant de aproximativ 3900 de filme înscrise, fiind inclus printre cele 35 de filme selecționate.
„Magicianul” prezintă o poveste de dragoste plină de magie, într-un oraș vibrant transformat de farmecul erei electrice. Deznodământul este marcat de o cădere în gol, un vis, un joben și o iubire care conturează o situație complicată.
Un magician melancolic din Sulina se îndrăgostește de o femeie căsătorită, iar conflictul interior al personajului explorând realitatea sentimentelor sale. Aceasta pendulează între dragostea interzisă și cunoașterea sinelui. Într-o noapte, iubirea lor este descoperită de soțul ei, un barcagiu bețiv, iar moartea figurativă devine o amenințare. Aici, credința în magie devine singura sa salvare, iar acțiunea se desfășoară între fantezie și realitate.
- Filmă va avea premiera națională pe 20 și 21 iunie în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), inclus în competiția pentru scurtmetraje românești. Animația va fi prezentată publicului pe 20 iunie la ora 11:30 la Cinema Florin Piersic și pe 21 iunie la ora 19:45 la Universitatea Sapientia.
- Recent, filmul a fost difuzat la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, fiind o reușită remarcabilă pentru cinematografia de animație românească, având o selecție stringentă de doar 35 de filme din 3900 de înscrieri.
Proiectul este o colaborare internațională, realizat de Kinotopia, în parteneriat cu MINYA Film and Animation din Croația și Promenons-nous dans le bois din Franța. Coloană sonoră este compusă de Didier Falk, artist român cunoscut pentru contribuțiile sale în filme de animație.
„Simt o mare bucurie că am ajuns aici. Am venit dintr-o călătorie lungă, de la Annecy, unde mi-am prezentat filmul. Este un mediu total diferit, similar unei comunități dedicate animației. Am realizat că sunt un outsider în această lume, având abilități limitate în animație, dar am finalizat un film de animație”, a declarat cu entuziasm regizorul, care abia a sosit la TIFF pentru a se întâlni cu publicul.
Povestea a început acum 20 de ani dintr-o povestire care a fost transformată ulterior într-un scenariu.
„La vremea respectivă am obținut o finanțare, dar nu suficientă pentru a-l transforma într-un film cu actori. Așa că, de la MediaPro Pictures, am decis să fac animație cu propria mea companie, Kinotopia, însă m-am angajat în această direcție abia acum 7 ani, crezând că va fi o provocare ușoară”, recunoaște Bogdan Mureșanu, zâmbind.
Sulina anilor 1910 – un oraș cosmopolit
Scurtmetrajul ne transportă într-un port aglomerat, unde se aud toate limbile lumii. Acțiunea se desfășoară în Sulina anului 1910, primul oraș din România iluminat electric, devenit cel mai estic port al țării, având statut de porto-franco din 1870 până în 1931, ceea ce a adus prosperitate și diversitate.
„Am revenit pentru că această poveste despre Sulina din 1910 m-a fascinat, orașul fiind în plină expansiune la vremea respectivă, dar acum a regresat semnificativ”, susține Bogdan Mureșanu.
Povestea inspirată din atmosfera unui oraș vital pentru comerțul pe apă
Cunoscută ca „Mica Veneție” sau Europolis, Sulina era influențată de o comisie internațională care căuta să limiteze influența Rusiei asupra Dunării. Datorită libertății de navigație stipulate în Tratatul de la Paris din 1856, comerțul european prospera pe aceste ape.
Bogdan Mureșanu își amintește că a descoperit în arhive un Sulina plin de viață, cu o comunitate diversă. „Cimitirul din Sulina este extrem de cosmopolit, având morminte ale ofițerilor britanici, turci, greci și români”, afirmă el.
„Magicianul” explorează Sulina printr-o poveste de dragoste marcată de miracol
Coloana sonoră a filmului promovează o senzație de nostalgie, fiind un element central al esteticului scurtmetrajului. Dragostea devine un personaj principal, transformând acțiunea animației în ceva efervescent. Sulina prinde viață prin filmul lui Mureșanu, în ciuda pericolului care o amenință.
Acțiunea filmului are loc într-un moment istoric semnificativ, fiind prima dată când orașul beneficiază de iluminat artificial. Regizorul compară această formă de magie cu provocările aduse de tehnologia modernă, precum inteligența artificială.
„Imaginează-ți cum s-au simțit oamenii când au pornit centrala electrică pentru prima dată. Așa cum noi, acum, simțim o anxietate similară, dar și un entuziasm legat de tehnologie și progresele acesteia,” explică Mureșanu.
„Umanitatea are nevoie de o viziune magică, are nevoie să creadă în ceva”
„Magicianul” invită la reflecție asupra necesității de magie și credință în momente de criză. „Această magie ca miracol, nu ca spectacol, este universală”, conchide regizorul.
Mureșanu discută despre pericolele încrederii în iluzii gigantice, afirmând că „Umanitatea necesită o viziune umanistă, care să valorizeze iubirea față de oameni, nu doar credințele abstracte.”
Întrebări despre natura umană în era tehnologică
Reflectând asupra impactului tehnologiei, Mureșanu discută despre provocările și întrebările pe care le ridică inteligența artificială. Acesta consideră că trăim un moment istoric esențial în care ne interogăm natura umană și relația cu tehnologia.
El recunoaște dificultatea de a realiza un film de animație în condiții dificile. „Este un miracol că am ajuns aici. Eu, un simplu scriitor, am reușit să creez o animație și să particip la un festival renumit este o reușită uriașă”, spune regizorul.
Stadiul precar al producției de animație în România
Întrebat despre motivele stagnării animației românești, Mureșanu subliniază lipsa unei tradiții și a unui sistem educațional bine definit. Există o penurie de specialiști în acest domeniu, „sunt foarte puțini cei care știu și pot lucra în animație.”
Regizorul explică cerințele unei echipe stabile pentru realizarea unui film animat, subliniind că acest proces este similiar unei căsnicii, deoarece necesită un angajament pe termen lung.
O animație de calitate trezește emoții
Produsele de animație sunt extrem de complexe și necesită o stăpânire a diverselor tehnici. „Când am văzut rezultatul la Annecy, m-am simțit împlinit,” povestește regizorul.
În concluzie, o animație bună provocă emoții profunde și influențează atât sufletul, cât și gândirea privitorului, afirmă Mureșanu.