Elena Udrea, iminentă liberare. Decizia judecătorilor privind eliberarea fostei ministre a Dezvoltării după 3 ani și 9 luni din condamnarea de 6 ani

Cererea de liberare condiționată a Elenei Udrea va fi analizată joi, de la ora 9, la Judecătoria Ploiești. Judecătoria Ploiești a hotărât pe 17 iunie, cu anterioritate, să respingă o contestație DNA împotriva unui verdict favorabil Elenei Udrea, devansând termenul inițial stabilit pentru 30 iunie.

Comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Târgușor a transmis la Judecătoria Ploiești propunerea de liberare pe 10 iunie. Fosta ministră nu este obligată să fie prezentă în sala de judecată, având în vedere că, la ultimele contestații la executare, a participat prin videoconferință.

Elena Udrea se află în Penitenciarul Târgușor din iunie 2022.

Udrea, două contestații acceptate

Recent, Elena Udrea a depus două contestații la executare, ambele fiind acceptate de Tribunalul Prahova. Aceasta a solicitat deducerea din pedeapsa de 6 ani a perioadelor de reținere, arest preventiv, arest la domiciliu, dar și detenția din Costa Rica și Bulgaria.

Contestația recentă a vizat cele 15 zile de arest la domiciliu din dosarul Microsoft, la care DNA s-a opus, argumentând că nu a fost adoptată o soluție în acel dosar. Tribunalul a admis contestația pe 27 mai, însă a fost contestată de procurori. După depunerea cererii de liberare condiționată, instanța a soluționat contestația pe 17 iunie. Contestația DNA a fost respinsă.

Necesitățile liberării condiționate

Conform Codului Penal, liberarea condiționată poate fi acordată dacă persoana condamnată a executat cel puțin două treimi din pedeapsa închisorii, în cazul celor care au până la 10 ani, sau trei pătrimi pentru sentințe mai mari.

Pe lângă îndeplinirea fracției respective, legea impune și alte condiții, precum executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare. Excepția este dată de dovada imposibilității de a le îndeplini.

Dezvăluirile arată că sute de deținuți sunt eliberați condiționat fără a plăti despăgubirile civile impuse. În aceste cazuri, instanțele trebuie să verifice dacă persoana condamnată s-a îndreptat și poate fi reintegrată în societate.

Pentru Elena Udrea, prejudiciul stabilit prin sentința de 6 ani de închisoare este de 9 milioane lei. ANAF a anunțat, acum doi ani, că a recuperat doar 1% din această sumă, având în continuare proceduri de executare silită.

Fugă din țară de două ori

Elena Udrea a fost trimisă în judecată în 2015 și a fost condamnată definitiv în iunie 2018 în dosarul cunoscut sub denumirea „Gala Bute”. Principalul motiv al controverselor a fost fuga sa înainte de pronunțarea sentinței, fiind ulterior găsită și încarcerată în Costa Rica.

În decembrie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că nu au fost respectate normele legale la constituirea completurilor de 5 judecători, iar condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, Udrea având astfel posibilitatea de a se întoarce în România.

În aprilie 2022, Instanța Supremă a menținut condamnarea la 6 ani de închisoare, respingând contestația depusă de Elena Udrea. Aceasta a fugit în Bulgaria, dar a fost repede capturată și adusă înapoi în țară.

Acuzțiile DNA și pedepsele din „Gala Bute”

Dosarul „Gala Bute” a fost trimis în instanță de DNA în aprilie 2015.

Conform procurorilor, Elena Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele apropiate ei primiau fonduri de la reprezentanții unor societăți comerciale, în scopul de a garanta plata lucrărilor finanțate de minister.

Sumele obținute au intrat fie direct în patrimoniul Elenei Udrea, fie în cel al persoanelor indicate de ea, inclusiv Organizația din București a PDL și Rudel Obreja.

Udrea a fost acuzată și de determinarea altor funcționari să încalce atribuțiile în cadrul achiziției de servicii de publicitate pentru Gala Bute, prejudiciind bugetul instituției și aducând beneficii necuvenite lui Rudel Obreja.