Empatia există, dar necesită cultivare constantă. Ce împiedică românii să doneze sânge și cum stă situația în alte țări europene

În 2024 aproximativ 350.000 de români au donat sânge, un total ușor mai mare față de anul anterior. Se remarcă o evoluție treptată a mindsetului legat de donare, potrivit directoarei Centrului de Transfuzie Sanguină din București. Totuși, România rămâne în urma multor state europene la acest capitol, iar pe lângă reticență există și provocări logistice.

• Partea întâi a materialului analizează principalele dificultăți generate de deficitul de sânge prin perspectiva medicilor. Materialul face parte dintr-un demers jurnalistic internațional care oferă context din mai multe țări despre teme de interes public, cu accent pe donarea de sânge.

Din ce în ce mai mulți români, în special tineri, devin mai deschiși, informați și mai hotărâți să se implice în viața civică, spune Lucia Grijac, directoarea centrului.

Ea recunoaște o schimbare treptată a atitudinii, dar atrage atenția că donarea voluntară și periodică rămâne sub media europeană, ceea ce sugerează persistența reticenței sau neimplicării.

Mituri și temeri neîntemeiate

Conform Luciei Grijac, cauzele sunt multiple. Există în continuare mituri și temeri nefondate despre donare, de exemplu ideea că actul ar slăbi organismul, ar periclita sănătatea sau ar provoca durere.

Totodată, lipsa educației sanitare în școli și absența unei culturi a voluntariatului în sănătate contribuie la această situație. Cu toate acestea, situațiile dramatice sau cazurile mediatizate au generat mereu un val de solidaritate, iar empatia este prezentă, dar trebuie cultivată constant, nu doar reactiv.

În vestul Europei acest obicei este înrădăcinat în cultură

În România această problemă este văzută ca fiind una de natură culturală, potrivit unui expert în hematologie.

La nivelul vestului continentului se observă un obicei similar, donarea este adesea un gest voluntar, efectuat în mod gratuit când apare o solicitare de sânge, subliniază specialistul.

El accentuează că donarea ar trebui să rămână nonfinanțată, subliniind faptul că România oferă stimulente sub formă de bonuri de masă de 280 de lei, ceea ce nu a dus la creșterea semnificativă a donatorilor.

Îți faci un bine prin reîmprospătarea sângelui

Daniel Coriu este de părere că fiecare centru de transfuzie ar trebui să dispună de o secțiune dedicată promovării donării pentru a crește conștientizarea necesității sânge în spitale.

De asemenea, el subliniază că mulți oameni nu știu că donarea poate fi benefică pentru sănătatea proprie.

Donarea este prezentată ca un beneficiu pentru organism, contribuind la reîmprospătarea sângelui, fără riscuri semnificative pentru donator.

Experții susțin că sporirea numărului de donatori ar trebui realizată prin educație, nu prin stimulente financiare. Nu există exemple clare în care donarea să fie plătită, iar o recomandare a Uniunii Europene este ca donarea să nu implice costuri pentru donator.

O altă problemă: lipsa centrelor de transfuzie

Daniel Coriu se întreabă cum a fost posibil ca o campanie media să organizeze colecte mobile în loc să se ocupe un cadru sistemic în acest sens.

El face referire la o inițiativă cu colecte mobile lansată pentru a acoperi nevoile din diverse spitale, un demers la care au lucrat jurnaliștii implicați, potrivit spuselor unuia dintre organizatori.

Într-o situație lunar, o colectă mobilă este organizată într-un alt județ, având drept scop atât informarea populației despre urgența de sânge, cât și clarificarea întrebărilor legate de destinația sângelui donat.

Să mergem cât mai aproape de oameni

Campania a scos în evidență o altă dificultate: multe persoane interesate să doneze locuiesc departe de centrele de transfuzie, de regulă situate în reședința de județ. Oficial, România are 44 de centre de transfuzie sanguină.

Ideea a fost să organizăm colecte mobile și să ajungem mai aproape de oameni, întrebându-ne câți ar dona dacă ar avea acces facil la un centru.

Pe lângă promovare, campania a vizat și condițiile din centrele de transfuzie, iar autoritățile, inclusiv Ministerul Sănătății, au fost subiectul presiunii publice.

Unele centre au fost renovate cu sprijin local, însă numărul acestora rămâne limitat.

Care este situația centrelor de donare în alte țări?

Italia are de peste 4,5 ori mai mulți donatori decât România, în condițiile în care populația este cu aproximativ trei ori mai mare. În mod regulat, aproximativ 1,67 milioane de italieni donează sânge, iar trendul este în creștere.

Cu această prezență în centrele de donare, Italia asigură un aport consistent pentru transfuzii, aproximativ 640.000 de pacienți beneficiind anual, în medie 1.755 donări pe zi, cu un stoc de 2,3 milioane de unități de globule roșii.

Din cei 1,6 milioane de donatori, italieni, aceștia au posibilitatea să aleagă din peste 4.000 de puncte de donare la nivel național.

Centrele de transfuzie sunt în spitale, dar există și spații amenajate de voluntari. De asemenea, există unități mobile în universități, parohii și școli.

În Croația, centrele de donare sunt deschise și sâmbăta

Spre deosebire de România, în Croația centrele sunt deschise și sâmbăta, între orele 7:30 și 15:00, iar Crucea Roșie derulează campanii naționale de donare.

În total, Croația, cu o populație de aproximativ 3,8 milioane de locuitori, colectează în fiecare an în jur de 190.000 de unități de sânge.

84 la sută dintre donatori sunt bărbați, iar 16 la sută sunt femei, conform datelor Institutului de Sânge Transfuzional.

Țara cu un centru în fiecare oraș

În Cehia, la fel ca în multe alte țări, donarea se realizează în centre de transfuzie sau în unități medicale, spitale sau clinici.

Fiecare oraș are un centru dedicat, iar atunci când este necesar un anumit tip de sânge, spitalele pot publica cererea online.

În Irlanda, donarea este mai accesibilă în orașe mari precum Dublin și Cork, unde există clinici permanente, iar în multe zone operează clinici mobile cu program redus.

Spania are unități mobile și campanii pentru a-i convinge pe oameni

Spania dispune de centre de transfuzie și puncte fixe de donare în toate regiunile, alături de unități mobile care circulă prin orașe.

Managerii serviciilor explică că este dificil să ajungi la întreaga populație, dar există o suită de mesaje menite să stimuleze solidaritatea, inclusiv campanii în perioadele de reducere a stocurilor, cum ar fi Paștele sau Crăciunul.

Există în Spania o cultură a donării? Unii oameni realizează lipsa de sânge doar când se confruntă cu probleme de sănătate. Îngrijorați de îmbătrânirea populației, specialiștii subliniază necesitatea de a atrage donatori tineri. Demografia cere adaptări ale campaniilor în social media, în loc de cele tradiționale din presă și TV.

Problemele din România, și în alte țări

Există țări care se confruntă cu provocări similare cu cele ale României.

Grecia este un bun exemplu: deși are o populație cu aproape 9 milioane mai mică, totalul donatorilor este tot mai mare decât în România.

În Grecia, pacienții cer adesea sânge de la rude sau prieteni pentru urgențe medicale.

Potrivit medicilor eleni, în aproximativ 65 la sută din aprovizionarea cu sânge domină donatorii voluntari, restul venind din contribuția rudelor și prietenilor.

În 2024 Grecia a colectat 537.580 de unități de sânge de la 426.342 donatori, din care 162.462 unități provin din donații ale rudelor pacienților aflați în urgențe.

În plus, Grecia primește anual aproximativ 19.000 de flacoane de sânge donate de Crucea Roșie Elvețiană.

În Lituania, sunt campanii și în centrele comerciale

Și în Lituania apar periodic lipsuri de sânge, în special pentru grupele 0 și A, iar grupele mai rare pot lipsi. Centrul Național de Sânge monitorizează constant rezervele și organizează campanii urgente când este necesar, iar donatorii pot primi notificări pentru a dona.

Specialiștii susțin că inițiativele care unesc comunitățile și sprijină o cultură a donării au mai mare șansă de succes, cum ar fi evenimentele regulate în orașe și campaniile în centrele comerciale, iar se implementează și suplimente de fier timp de trei luni donatorilor cu hemoglobina scăzută.

În ultimii 5 10 ani s-a înregistrat o creștere a popularității donării, în special în rândul tinerilor, conform reprezentanților Centrului Național de Sânge din Lituania.

Se observă o creștere a conștientizării beneficiilor donării, iar campaniile sociale și exemplele pozitive îndeamnă oamenii să răspundă mai des la apelurile de a dona sânge.