Românii ocupă printre primele poziții în regiune în ceea ce privește satisfacția față de situația lor financiară, conform datelor statistice europene.
Dintre toate națiunile europene, finlandezii și olandezii se situează în frunte, cu un scor mediu de 7,6, iar românii se disting printr-o satisfacție ridicată în privința situației financiare personale, estimată la aproximativ 7,0, în contextul în care vecinătatea economică oferă note între 4 și 5.
Este adevărat că patrimoniul net al populației a crescut semnificativ în ultimii ani, însă distribuția rămâne net inegală: un segment restrâns, reprezentând 10% din populație, deține o proporție mare din venitul național înainte de impozitare.
Valoarea totală a averii nete ale gospodăriilor a ajuns în 2024 la aproape 1,8 trilioane de lei, față de aproximativ 700 miliarde în 2014.
Cel mai nou raport privind stabilitatea financiară arată că, între 2014 și 2024, stocul de active imobiliare deținute de populație s-a dublat, iar activele financiare au crescut de aproape trei ori. Deși tabloul pare optimist, consumul a depășit resursele disponibile iar economisirea în termeni reali este negativă.
Un boom al averii, dar pe baze fragile
Într-o economie expusă tot mai mult la șocuri externe, avuția netă în creștere funcționează ca un tampon important, observă autorii raportului. În practică însă mulți români trăiesc „pe datorie” sau se bazează pe economiile acumulate anterior.
Paradoxal, în ciuda dificultăților actuale de economisire, rata investițiilor rămâne pozitivă.
Românii continuă să investească, în special în locuințe, fiind motivul principal pentru care rata de proprietate este atât de ridicată – aproape 94% dintre gospodării au o locuință, cel mai mare procent din UE. Această orientare către proprietate este prezentă și în rândul celor aflați în risc de sărăcie, sugerând o cultură puternică în favoarea proprietății, indiferent de venit.
Bogăție concentrată, inegalitate persistentă
Creșterea averii nu s-a distribuit uniform. Disparitățile de venit rămân semnificative, iar top 10% deține aproximativ 41% din venitul național înainte de impozitare, o imagine ce se reflectă în nivelul de inegalitate și în sectorul bancar.
Chiar dacă 68% din populația peste 15 ani are depozite bancare, polarizarea este puternică. O mică fracțiune (aproximativ 0,6% sau 84.000 de persoane) controlează circa 28% din volumul total al depozitelor, cu un depozit mediu de aproximativ 1,06 milioane lei; restul deponenților (aprox. 99,4%, adică 14,9 milioane) au depozite medii mult mai mici, în jur de 15.500 lei.
Creșterea prin credit: cât mai poate dura?
Consumul a fost susținut de majorarea salariului minim și de stabilitatea condițiilor de finanțare, ceea ce a dus la o creștere anuală de aproximativ 14% a consumului personal în ultimul trimestru al anului 2024.
Totuși, o parte importantă a acestui avans vine din credite, indică datele BNR. Între aprilie 2024 și martie 2025, creditele noi acordate populației au crescut cu circa 41,7%, cu dinamici mai accelerate atât în segmentul ipotecar, cât și în cel de consum.
Dar această expansiune pare să fi atins un vârf: din decembrie 2024, ritmul creditării s-a temperat vizibil.
Chiar și în condițiile acestei temperări, datoria totală a populației a crescut semnificativ, ajungând la 218 miliarde lei la finalul lui 2024, înregistrând o creștere de 9% față de anul anterior, după o creștere de doar 2% în 2023.
