Expert în alergologie: „Tot mai mulți copii suferă de șoc anafilactic din cauza alimentelor precum laptele, ouăle, alunele, peștele, soia și grâul!”. Recomandări în situații de urgență

Anafilaxia este o reacție alergică rapidă și severă, care poate amenința viața. În ultimii ani, s-a observat o creștere semnificativă a numărului de copii care necesită tratament de urgență pentru șoc anafilactic, majoritatea cazurilor fiind cauzate de alergii alimentare, conform specialistului dr. Brîndușa Petruțescu, medic în alergologie și imunologie clinică. Mamele și tații trebuie să fie conștienți de semnele unei reacții alergice și să acționeze prompt.

Anafilaxia se poate manifesta oricând, iar simptomele variază ca tip și severitate. Dr. Petruțescu subliniază că „anafilaxia este o reacție severă a organismului la un anumit alergen, care poate fi ingerat sau injectat. În cazuri rare, poate fi cauzată de contactul cu pielea sau prin inhalare.”

Alimentele sunt principalele declanșatoare ale anafilaxiei la copii, cum ar fi: „laptele, ouăle, alunele, arahidele, peștele, soia și grâul”, mai afirmă medicul alergolog.

Alte motive mai puțin frecvente care pot induce anafilaxie la copii includ înțepăturile de insecte (în special de albine sau viespi) și anumite medicamente, precum antibioticele din familia penicilinelor sau antiinflamatoarele nesteroidiene, conform informațiilor oferite de dr. Petruțescu.

Influența vârstei asupra riscurilor

Între perioada recentă și evoluția bolilor alergice, s-a observat o creștere a frecvenței anafilaxiei. Conform unui articol publicat în Revista Română de Pediatrie, un studiu din Minnesota, efectuat în 2006, a relevat o frecvență de 75,1 cazuri la 100.000 de copii cu vârsta de 9 ani și 65,2 la grupa de vârstă 10-19 ani.

Analizând datele globale, s-a înregistrat o creștere a frecvenței anafilaxiei, de la 46,9/100.000 de locuitori în 1990 la 58,9/100.000 în 2000, cu o predominanță în rândul tinerilor.

De asemenea, în țările dezvoltate, alergiile alimentare reprezintă 85% dintre cazurile de anafilaxie, în timp ce în țările asiatice, medicamentele și substanțele de contrast sunt responsabile pentru 44-53% din cazuri.

„Riscurile asociate cu anafilaxia includ vârsta, calea de expunere la alergen (expunerea parenterală are un debut mai rapid și mai sever decât cea orală), atopia, expunerile anterioare la alergeni, precum și antecedentele de anafilaxie”, completează expertul.

Identificarea rapidă a simptomelor de anafilaxie

Este esențial ca părinții să recunoască rapid simptomele anafilaxiei și să intervină prompt cu trusa de urgență, necesară în fiecare caz de reacție alergică severă, subliniază dr. Brîndușa Petruțescu.

Primele semne de anafilaxie apar de obicei pe piele, manifestându-se prin roșeață, umflături și mâncărime. Ulterior, pe măsură ce reacția evoluează, se pot adăuga simptome precum edemul feței, dificultăți în respirație, răgușeală, șuierat în piept, greață, vărsături și diaree. Fără intervenție rapidă, reacția se poate agrava, provocând șoc, scăderea tensiunii arteriale și pierderea stării de conștiență, chiar până la comă”, avertizează medicul.

Debutul anafilaxiei este rapid, manifestându-se în 10-20 de minute, în funcție de nivelul de sensibilitate al pacientei și de cantitatea de alergen. Simptomele pot persista câteva ore, iar recăderile sunt posibile.

Conform unei reviste de specialitate, cele mai grave manifestări clinice ale anafilaxiei includ edemul facial, dificultăți respiratorii, colapsul cardiovascular, pierderea conștiinței și stop cardiac.

Printre semnele mai ușoare se numără disconfortul, iritabilitatea, senzația de căldură, rinită, conjunctivită și diverse simptome gastrointestinale.

Componența esențială a trusei de urgență

Pentru a fi pregătit, trusa de urgență a celor care riscă anafilaxie trebuie să conțină adrenalină autoinjectabilă, antihistaminice orodispersabile, corticosteroizi și spray bronhodilatator.

„Părinții copiilor care prezintă risc de anafilaxie trebuie să fie instruiți în ceea ce privește poziționarea copilului în caz de reacție severă – ideal culcat pe o parte cu picioarele ridicate. De asemenea, trebuie să știe cum să administreze adrenalina autoinjectabilă”, subliniază experta.

După administrarea adrenalinei autoinjectabile, este importantă administrarea celorlalte medicații din trusa de urgență, inclusiv sprayul bronhodilatator, în cazul în care apar simptome respiratorii.

Trebuie menționat că, pe lângă acordarea primului ajutor, părinții ar trebui să contacteze serviciul de urgență 112 pentru a solicita intervenția unei ambulanțe cu medic și transportul copilului la spital. „Este esențial ca pacientul să fie monitorizat timp de 24 de ore, deoarece există riscul revenirii simptomelor, ceea ce se numește anafilaxie bifazică,” adaugă dr. Petruțescu.

Anafilaxia poate prezenta o evoluție bifazică în 5-20% din cazuri, având posibilitatea de recădere la patru ore după episodul inițial.

Anumiți factori pot crește riscul de anafilaxie severă, printre aceștia numărându-se astmul, alte afecțiuni respiratorii, problemele cardiovasculare, eczema, și tulburările psihice precum depresia. De asemenea, medicamentele utilizate pe termen lung, cum ar fi beta-blocantele, inhibitori ai enzimei de conversie, sedativele și alcoolul, contribuie la riscurile asociate.

Unii factori externi precum efortul fizic, infecțiile acute, stresul emoțional sau modificările în rutina zilnică, cum ar fi călătoriile cu avionul, pot agrava anafilaxia.

SURSA FOTO: Dreamstime.com