Germania încheie o dispută de peste un secol cu familia Hohenzollern, ce a inclus și regii României

Muzeele din Berlin și Brandenburg vor expune permanent mii de comori culturale aparținând fostei familii imperiale germane Hohenzollern, conform anunțului făcut luni de ministrul Culturii, Wolfram Weimer.

Weimer a menționat că, după o dispută care a durat mai mult de 100 de ani, urmașii ultimului împărat german au ajuns la un acord semnificativ cu guvernul federal, precum și cu autoritățile din Berlin și Brandenburg.

„Acest acord reprezintă un succes considerabil pentru Germania ca destinație culturală și pentru iubitorii de artă”, a declarat Weimer în cadrul unei conferințe din Berlin.

„De-a lungul unui secol, a existat o neclaritate continuă legată de obiectele esențiale pentru istoria artei și colecțiilor prusace, având astfel un impact asupra istoriei Germaniei în ansamblu”, a adăugat el.

Obiectele incluse în acord cuprind un portret al electorului Joachim I de Brandenburg, realizat de Lucas Cranach cel Bătrân, și un serviciu de masă pentru palatul din Wroclaw, achiziționat de împăratul Frederic al II-lea în 1750.

Conform publicației Tagesspiegel, acest acord vizează 27.000 de piese, ale căror drepturi de proprietate au fost contestate din anul 1926.

Istoricul bunurilor familiei imperiale Hohenzollern în posesia Germaniei

După proclamarea Republicii de la Weimar și abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea, monarhia s-a încheiat în Germania în 1918, rezultând confiscarea bunurilor familiei Hohenzollern.

Un contract semnat în 1926 între Prusia și familia Hohenzollern a clarificat proprietatea bunurilor, dar incertitudinea și cererile de restituire au continuat să persiste timp de decenii.

Casa de Hohenzollern, condusă în prezent de Georg Friedrich, prinț al Prusiei, stră-strănepotul ultimului împărat, Wilhelm al II-lea, a revendicat mii de lucrări de artă deținute de muzee.

Începând din 2014, prințul a purtat negocieri cu autoritățile federale și locale pentru a obține restituirea operelor de artă și compensații financiare pentru proprietățile expropriate. După anii de litigii, în 2023, conflictele au fost soluționate, facilitând noi negoicieri planificate pentru toamna anului 2024.

Obiectele vor rămâne în locatiile actuale, inclusiv la Fundația palatelor și grădinilor prusace din Berlin-Brandenburg (SPSG), Fundația patrimoniului cultural prusac (SPK) și Muzeul german de istorie (DHM) din Berlin, continuând să fie accesibile publicului.

Casa regală a României a a întrerupt legăturile cu dinastia Hohenzollern în 2011

Fostul rege Mihai I al României a declarat în 2011, cu șase ani înainte de moartea sa, că legăturile dinastice dintre casa regală și Casa Princiară de Hohenzollern s-au încheiat, stabilind că, începând cu 10 mai 2011, familia regală a României nu va mai purta numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, ci va fi denumită „Casa Regală a României”.

De atunci, niciun membru al familiei regale a României nu a utilizat titluri acordate de Casa Princiară de Hohenzollern.

Această decizie a fost luată „în conformitate cu dorințele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand de a conferi un caracter național și independent Dinastiei și Casei Noastre Regale” și „respectând datoria mea față de istorie și față de urmașii și succesorii mei”, a precizat regele Mihai în decretul publicat la acea vreme.

Regii României, membri ai dinastiei Hohenzollern, au fost Carol I (principe al României 1866 – 1881; rege 1881-1914), Ferdinand I al României (1914 – 1927), Mihai I al României (1927 – 1930 și 1940 – 1947) și Carol al II-lea al României (1930 – 1940).