Modificările aduse Legii Nordis în dezbaterile din Camera Deputaților: Reducerea avansului și schimbarea limitei maxime
Comisia Juridică a Camerei Deputaților a votat pentru diminuarea avansului necesar la semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare, reducându-l de la 15% la 5% pentru rezervare, în cadrul discuțiilor despre legea Nordis.
De asemenea, s-a stabilit că noua limită maximă va fi de 50%, împărțită astfel: 5% pentru rezervare, 25% în etapa de construcție/structură și 20% în faza de instalații. Proiectul de lege, care a fost inițial adoptat de Senat, prevedea o limită de 15% pentru rezervare, 25% la structură și 25% la instalații.
Legea a fost propusă după scandalul Nordis și are ca scop înscrierea promisiunilor obligatorii în Cartea funciară, pentru a preveni situațiile în care un imobil poate fi promis mai multor clienți. Proiectul a fost adoptat de Senat pe 14 aprilie, iar după votul din Comisia Juridică, acesta va fi înaintat Comisiei de Administrație pentru raport, urmând a fi discutat ulterior în plenul Camerei Deputaților, care are rol decizional.
Forma adoptată de Senat
Conform versiunii adoptate de Senat, legea obligă dezvoltatorii imobiliari să înregistreze imobilele în Cartea funciară a promisiunilor, pentru a elimina riscul ca același apartament să fie promis către mai multe persoane.
În plus, avansul a fost limitat la 15% la încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare, iar restul sumelor vor fi achitate în funcție de progresul lucrărilor: 25% la finalizarea structurii și 25% la finalizarea instalațiilor.
Plățile vor fi direcționate către un cont separat destinat dezvoltării, iar avansul poate fi utilizat doar pentru construcția efectivă. În cazurile în care fondurile din avans sunt utilizate pentru alte scopuri, dezvoltatorul va fi sancționat cu 1% din cifra de afaceri.
De asemenea, dacă la semnarea contractului de vânzare-cumpărare sau a promisiunii de vânzare-cumpărare clienții sunt asistați de un avocat, aceștia vor beneficia de o reducere de 25% din onorariul notarului.
În cazul falimentului dezvoltatorului, atât cumpărătorii, cât și statul vor avea dreptul de a fi considerați "creditori privilegiați", ceea ce înseamnă că, după stat, clienții vor fi primii care își recuperează banii.
Contextul cazului Nordis
În octombrie anul trecut, o investigație realizată de Recorder a evidențiat faptul că firma Nordis, condusă de Vlad Ciorbă, soțul fostei deputate PSD Laura Vicol-Ciorbă, a înregistrat milioane de euro, însă majoritatea promisiunilor de investiții nu au fost respectate, iar în singura clădire finalizată, un hotel din Mamaia, au fost semnalate vânzări duble de apartamente.
După aceste evenimente, Laura Vicol a demisionat din postura de membru PSD și din funcția de președinte al comisiei juridice a Camerei Deputaților.
G4Media a reportat cum candidatul la prezidențiale Marcel Ciolacu și alți lideri PSD au zburat cu un avion închiriat de grupul Nordis, împreună cu Vicol-Ciorbă.
Pe 3 februarie, DIICOT a efectuat percheziții la 70 de locații în legătură cu cazul Nordis, investigând constituirea unui grup infracțional organizat și alte infracțiuni grave. La încheierea audierilor, 11 persoane au fost reținute, inclusiv Laura Vicol.
Aceștia au fost ulterior arestați preventiv pe 5 februarie, însă contestațiile depuse au fost admise, iar cei doi au fost eliberați pe 14 februarie.
Instanța a decis ca Vladimir Ciorbă să fie plasat sub control judiciar, în timp ce fosta deputată este cercetată în libertate, fără restricții.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați de delapidarea a zeci de milioane de euro din fondurile grupului Nordis, bani pe care i-au folosit pentru vacanțe, zboruri cu avioane private și achiziții de bunuri de lux, toți banii provenind de la clienții care au plătit pentru apartamentele promise, dar neprimite.
