Imigrația sustine populația României. În doar 3 județe, nașterile au depășit decesele în ultimii 5 ani

În ultimele 5 ani, doar 3 județe din România au înregistrat un spor natural pozitiv, adică mai multe nașteri comparativ cu decese, acestea fiind Iași, Suceava și Ilfov. Totuși, datele din 2023 indică faptul că Iași a pierdut acest spor natural pozitiv. Conform statisticilor, venirea imigranților contribuie semnificativ la menținerea populației și evitarea unui declin accentuat.

Fără aportul imigranților, județele Prahova, Dolj și Teleorman se confruntă cu cel mai semnificativ spor natural negativ.

În Prahova, în ultimele 5 ani, numărul deceselor a depășit nașterile cu aproape 30.000 de persoane, iar absența imigranților, aproximativ 120.000 (atât temporari, cât și permanenți), ar fi dus la o scădere și mai mare a populației.

România nu este un caz izolat în această privință, conform unei cercetări realizate de Pew Research Center.

În 14 țări și teritorii, imigrația a fost responsabilă integral pentru creșterea populației, ceea ce sugerează că, fără noii imigranți, populațiile acestor state ar fi avut o scădere.

În alte 17 țări, populațiile au scăzut între 2000 și 2020, însă aceste scăderi au fost compensate parțial prin venirea imigranților.

Imigrația, o barieră împotriva hemoragiei demografice

Populația Germaniei a sporit cu 1,7 milioane între 2000 și 2020, dar fără imigrație, aceasta ar fi scăzut cu peste 5 milioane. Această creștere a fost alimentată de sosirea a numeroși imigranți din Polonia, Siria, Kazahstan și România. Rata de fertilitate în Germania este de aproximativ 1,5 copii per femeie, sub pragul de 2,1 necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar jumătate din populație are peste 45 de ani.

În Italia, populația a crescut cu 2,7 milioane între 2000 și 2020, dar fără imigrația din România, Ucraina și Albania, s-ar fi redus cu 1,6 milioane. Rata fertilității este de 1,3 copii per femeie, iar vârsta mediană de 46 de ani.

Republica Cehă a experimentat o creștere de 300.000 de locuitori în 20 de ani, tot datorită imigrației. Fără aceasta, populația ar fi scăzut cu peste 20.000. Rata de fertilitate era de 1,7 copii per femeie, iar vârsta mediană de 42 de ani în 2020.

În Portugalia, populația a crescut modest cu mai puțin de 40.000 de persoane între 2000 și 2020, dar fără noii imigranți, ar fi scăzut cu peste 310.000. Majoritatea imigranților au venit din Angola, Brazilia sau Franța. Rata fertilității este de 1,4, iar vârsta mediană de 45 de ani.

Pe lângă Europa, imigrația a avut un impact semnificativ în alte regiuni.

În Emiratele Arabe Unite, populația a crescut cu 6,1 milioane între 2000 și 2020, dar fără imigrație, aceasta ar fi scăzut cu 210.000. Majoritatea noilor veniți sunt din țări din Asia de Sud sau Egipt. Rata de fertilitate este de 1,5 copii per femeie, iar vârsta mediană este de 32 de ani.

Țări în care imigrația a ajutat la reducerea pierderilor demografice

În Japonia, rata de fertilitate a scăzut vertiginos la 1,3 copii per femeie, iar vârsta mediană a ajuns la 48 de ani. Din 2000 până în 2020, populația a scăzut cu peste 1,1 milioane, dar fără imigranți, aceasta ar fi scăzut cu 2,2 milioane. Numărul japonezilor născuți în străinătate a crescut de la 1,7 milioane la 2,8 milioane, pe fondul sosirii imigranților din China, Coreea de Sud, Vietnam și Filipine.

În România, populația a scăzut cu aproximativ 2,5 milioane între 2000 și 2020, dar fără noii imigranți, scăderea ar fi fost de peste 3 milioane, mulți venind din Moldova. Rata fertilității în România este de 1,7, iar vârsta mediană a populației de 43 de ani.

În Grecia, populația a scăzut cu aproximativ 500.000 de persoane între 2000 și 2020, dar fără imigranți, ar fi scăzut cu 700.000. La fel, în Ungaria, s-a înregistrat o scădere de 440.000 de locuitori, dar s-ar fi redus cu 730.000 fără noii imigranți. Ambele țări au rate de fertilitate scăzute și populații îmbătrânite.

Detalii suplimentare pot fi consultate pe worldpopulationreview.com, referitor la imigrația pe țări în 2025.