Locația celui de-al optulea continent al Pământului: Descoperiri fascinante de la cercetători
Zealandia, recunoscută ca fiind al optulea continent al Pământului, s-a scufundat acum milioane de ani. Oamenii de știință care o investighează au scos la iveală o zonă care a fost recent descoperită, conform informațiilor de la Earth.com.
În apele Pacificului de Sud, geologii au descoperit o vastă zonă terestră ce a rămas în cea mai mare parte ascunsă sub apă. Mulți cercetători consideră acum că aceasta reprezintă un continent distinct, având o suprafață de aproape cinci milioane de kilometri pătrați.
Numai 5% din Zealandia se ridică deasupra nivelului mării, cum ar fi regiunile din Noua Zeelandă. Conform Earth.com, specialiștii sugerează că aceasta s-a desprins din mase terestre mai mari cu milioane de ani în urmă, devenind astfel cel mai recent candidat al planetei pentru un continent 'cu drepturi depline'.
Originea Zealandiei
Cercetătorii de la GNS Science din Noua Zeelandă au studiat cum a evoluat Zealandia. Studiul lor, publicat în 2003, examinează istoria acestui teritoriu cu peste 100 de milioane de ani în urmă, când Gondwana era un supercontinent care includea actualele regiuni din America de Sud, Africa, Antarctica și Australia, precum și părți din Asia.
Pe parcursul timpului, Gondwana a început procesul de separare, iar o parte din aceasta s-a transformat în Zealandia. Porțiunile de pământ care ieșeau deasupra apei au început să se scufunde sub nivelul oceanului din cauza modificărilor forțelor tectonice, astfel încât Zealandia s-a îndepărtat treptat de Antarctica de Vest. Ulterior, s-a desprins de Australia, devenind o unitate continentală izolată.
Ultimele descoperiri
Pentru mulți ani, numeroși geologi au considerat că acest teritoriu scufundat are caracter continental; totuși, clasificarea sa ca un continent distinct nu a fost pe deplin acceptată.
De-a lungul timpului, cercetătorii s-au gândit că platourile și culmile subacvatice sunt doar fragmente izolate, dar datele recente au schimbat această percepție.
Prin intermediul geocronologiei, o tehnică care stabilește vârsta rocilor bazându-se pe dezintegrările radioactive, cercetătorii au reușit să contureze unitățile geologice principale din Zealandia de Nord.
Aceștia au colectat probe de rocă în regiunile nordice ale Zealandiei și au identificat resturi de gresie, pietriș vulcanic și lavă bazaltică, datând din perioada Cretacicului timpuriu (100 - 146 milioane de ani în urmă) până în Eocen (34 - 56 milioane de ani în urmă).
Prin datarea rocilor, semnăturile magnetice și cartografierea tectonică, cercetătorii au reușit să definească limitele Zealandiei, având acum o imagine mai clară asupra acestui peisaj scufundat și al caracteristicilor sale geologice distincte.
Chiar dacă s-au realizat progrese, mari porțiuni din Zealandia rămân în continuare neexplorate, iar cercetătorii continuă să caute indicii suplimentare pentru a contura structura și istoria acestei regiuni.
