„Dolarul este moneda noastră, dar reprezintă problema voastră!”. Cea mai recentă lucrare a profesorului Rogoff prezice sfârșitul erelor cu dobânzi reduse și inflație scăzută

Titlul lucrării lui Kenneth Rogoff, lansată la începutul acestei luni, face referire la cunoscuta declarație a secretarului Trezoreriei SUA, John Connally, care, la o întâlnire la Roma, a stârnit nemulțumirea liderilor europeni printr-o remarkă provocatoare: „Dolarul este moneda noastră, dar este problema voastră!”.

Înainte de a ocupa funcția de secretar, Connally a fost guvernator al Texasului și s-a aflat în limuzina prezidențială în momentul asasinării lui J.F. Kennedy, fiind rănit de gloanțe. La opt ani după acest incident, a avut o întâlnire la Roma, după ce președintele Richard Nixon a oprit convertibilitatea dolarului în aur. Acolo, Connally s-a confruntat cu lideri europeni îngrijorați, ale căror economii depindeau de rezervele de dolari americani, construind întregul lor sistem monetar postbelic pe premisa stabilității dolarului. „Dolarul este moneda noastră, dar este problema voastră!”, le-a comunicat Connally cu o atitudine directă și puțin empatică.

„Connally avea dreptate parțial. Inflația care îi îngrijora pe europeni, temându-se că le va diminua rezervele de dolari, a fost și un lucru negativ pentru americani, o lecție pe care am învățat-o în mod dureros la începutul anului 2020”, afirmă Rogoff.

Problemele cele mai mari pentru supremația dolarului provin însă din interior, continuă el, indiferent de partidul aflat la putere, iar ultimele decenii de consolidare a domniei dolarului au generat un sentiment fals în rândul elitei politice și economice din SUA, că ratele dobânzilor foarte mici vor dura la nesfârșit.

Titlul lucrării este, de asemenea, ironic. După ce SUA a renunțat la convertibilitatea dolarului în aur, Nixon l-a criticat pe președintele Rezervei Federale, Arthur Burns, într-o manieră similară cu cea în care Trump îl critică astăzi pe Powell, însă Nixon făcea acest lucru în biroul său, conform înregistrărilor din scandalul Watergate.

Burns a fost sub presiune să emită o cantitate semnificativă de bani. Rezultatul a fost una dintre cele mai drastice inflații din istoria SUA. Astfel, deși Connally spunea „E problema voastră”, inflația generată a fost un dezastru și pentru americani.

Cartea „Our Dollar, Your Problem: An Insider’s View of Seven Turbulent Decades of Global Finance, and the Road Ahead” de Kenneth Rogoff, oferă o analiză detaliată a ascensiunii și a incertitudinii viitoare a dolarului american ca monedă de rezervă globală.

Rogoff studiează cum a devenit dolarul american moneda de rezervă de referință în ultimele opt decenii și subliniază că acest statut se datorează, în parte, și norocului.

„Legendarul mare maestru danez de șah, Bent Larsen, atunci când a fost întrebat dacă preferă să fie norocos sau să joace bine la șah, a răspuns „ambele”. Aceste atribute descriu cu siguranță evoluția postbelică a dolarului american. De prea multe ori, însă, americanii ignoră partea „norocoasă” a acestei ecuații. Dacă Rusia ar fi liberalizat economia sa în anii 1960, dacă Japonia nu ar fi apreciat moneda în anii 1980, dacă Franța nu ar fi insistat să includă Grecia în zona euro în 2001 sau dacă China ar fi adoptat un regim de curs de schimb flotant în anii 2010, dolarul ar avea șanse mari să rămână dominant, dar nu în măsura în care este astăzi. Oriunde în aceste scenarii alternative, ratele dobânzilor din SUA ar fi fost probabil mai ridicate, iar privilegiul exagerat al dolarului ar fi fost mai mic.”

Un concept central al lucrării este acest „privilegiu exorbitant” al Statelor Unite, un termen folosit de fostul secretar al Trezoreriei, John Connally. Acest privilegiu le permite SUA să se împrumute la rate de dobândă mai mici, să acopere deficite mari și să aibă o influență geopolitică considerabilă prin controlul sistemului financiar global și capacitatea de a impune sancțiuni economice. Rogoff explică impactul pozitiv al acestui privilegiu asupra americanilor, cum ar fi dobânzile reduse la creditele ipotecare.

Această putere a dolarului aduce, de asemenea, costuri și vulnerabilități semnificative pentru alte țări, în special pentru economiile emergente. Acestea se confruntă cu volatilitatea cursului de schimb, dependența de finanțarea în dolari și influența politicilor monetare ale Rezervei Federale.

Rogoff analizează amenințările la adresa stabilității viitoare a dolarului, inclusiv criptomonedele și yuanul chinezesc, examinând în detaliu ambițiile Chinei și obstacolele pe care le întâmpină. El discută despre sfârșitul epocilor cu dobânzi mici și inflație scăzută.

Titlul lucrării, deși inspirat de afirmația lui John Connally, reflectă și filosofia „America pe primul loc” a actualei administrații. „Președintele Trump exercită puterea economică a SUA într-un mod foarte direct. Totuși, așa cum am constatat, există o lungă tradiție în care Statele Unite permit țărilor concurente să-și vadă de treburile lor, dar nu într-atât încât succesul lor să amenințe dominația economică americană și a dolarului. Aceasta nu este o noutate; aroganța și naționalismul american au servit uneori intereselor SUA, dar au contribuit, de asemenea, la declanșarea Marii Inflații din anii 1970 și a Crizei Financiare Globale din 2008-2009”, conchide autorul.

N.Red: Kenneth Rogoff a avut funcția de consilier economic și director al Departamentului de Cercetare al Fondului Monetar Internațional între august 2001 și septembrie 2003. Anterior, a fost profesor în cadrul Departamentului de Economie al Universității Harvard și înainte de acesta la Universitatea Princeton.

La începutul carierei sale, Rogoff a fost economist la Fondul Monetar Internațional și a fost parte a Consiliului de Administrație al Sistemului Rezervei Federale. Este un membru al Academiei Americane de Arte și Științe. A obținut o licență summa cum laude de la Universitatea Yale în 1975 și un doctorat în economie la MIT în 1980. Este autorul mai multor lucrări, printre care: „De data aceasta este diferit: Opt secole de nebunie financiară”, „Blestemul banilor lichizi: Cum bancnotele mari contribuie la criminalitatea economică și evaziunea fiscală”, „Datoria suverană: Ghid pentru economiști și practicieni” și „Progres și confuzie: Starea politicii macroeconomice”.