Nicușor Dan caută 30 de miliarde de lei. Ce ar implica o majorare de 2 puncte procentuale a TVA. Care ar fi veniturile estimate ale Guvernului și posibilele riscuri / Versiunea Isărescu

În timpul campaniei electorale, Nicușor Dan a asigurat votanții că nu va majora TVA. Aceasta promisiune a fost consemnată și în scris. Recent, președintele ales a menționat că TVA-ul pentru produsele de bază nu va suferi modificări. Ce estimări financiare există?

• Pentru anul 2024, România a reușit să atragă cu 18 miliarde de lei mai mult în buget comparativ cu 2023, grație digitalizării și unor ajustări fiscale. Economiștii guvernamentali au anticipat o creștere similară și pentru 2025, fără a avea nevoie de o ajustare a TVA. Totuși, primele luni din 2025 nu reflectă aceleași creșteri în colectarea impozitelor.

Discuțiile privind majorarea TVA cu două puncte procentuale au început din vara anului 2024, însă autoritățile au respins constant această opțiune. În acest an electoral, topicul creșterii impozitelor a fost evitat, dar acum, cu alegerile încheiate, nevoia de fonduri la buget devine urgentă. Este posibil ca proiecțiile financiare să nu se alinieze cu realitatea.

„Ar trebui să eliminăm cheltuieli de aproximativ 30 de miliarde de lei”, a declarat președintele ales.

TVA este un impozit, nu o taxă

În general, o mărire a TVA-ului (ceea ce conduce la creșterea prețurilor și a costului vieții) determină oamenii să caute soluții pentru a se proteja de aceste costuri adăugate. Aceleași strategii includ reducerea consumului (cumpărănd doar ceea ce este absolut necesar) și alegerea produselor mai ieftine, ceea ce poate duce la o colectare a impozitelor mai scăzută.

Merită menționat că TVA-ul nu este o taxă în sensul clasic, ci un impozit. Spre deosebire de taxe, care implică plata pentru un serviciu (de exemplu, taxe pentru eliberarea pașapoartelor), impozitele sunt obligatorii pentru toți.

Florian Libocor, economistul șef al BRD, a explicat la o conferință că problema României nu constă în nivelul impozitelor, ci în incapacitatea de a colecta banii datorați statului. Indiferent de cum au fost stabilite impozitele, rata de colectare a rămas constant slabă.

Florian Libocor: ”Indiferent de nivelul impozitelor, am colectat constant între 33% și 34%”

„Creșterea impozitelor nu este un motiv de satisfacție, dar este o măsură necesară. Cu toate acestea, trebuie să subliniem că, indiferent de tipul de taxe aplicate - fie ele progresive, fie cu deficit - România nu a colectat niciodată mai mult de 33%-34% din veniturile bugetare raportate la PIB. Problema noastră reală este modul în care facem colectarea”, a concluzionat Libocor.

Pentru politicieni, cea mai simplă măsură care produce efecte imediate este creșterea TVA. Totuși, această abordare este foarte nepopulară și aduce cu sine și neajunsuri economice.

9 posibile efecte ale creșterii TVA

Creșterea TVA se resimte în prețuri în proporție de 75%, mai ales din cauza sectorului agricol, care nu este complet fiscalizat, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu ocazia unei anterioare măriri a TVA la 24%.

Întrebat recent despre consecințele unei creșteri a TVA la 20 sau 21%, Isărescu a afirmat clar: Majorarea TVA-ului are un efect inflaționist, se reflectă direct în prețuri.

Unul dintre cele mai imediate efecte va fi creșterea prețurilor și a costului vieții: Deoarece TVA-ul se aplică majorității produselor și serviciilor, o creștere a cotei va face ca prețul final să fie mai mare pentru consumatori, crescând astfel costul vieții.

Puterea de cumpărare va fi afectată: Odată cu majorarea prețurilor, valoarea reală a salariilor va scădea, ceea ce îi va obliga pe consumatori să reducă achizițiile.

Impactul se va resimți mai acut în rândul celor cu venituri mici: Aceștia tind să aloce o proporție mai mare din venituri pentru bunuri și servicii supuse TVA-ului, ceea ce amplifică inegalitățile.

Reducerea încrederii: Condițiile financiare mai dificile și incertitudinile economice pot determina consumatorii să fie mai reticenți în cheltuieli, afectând astfel creșterea economică.

Costuri mai mari pentru business-uri: Companiile care achiziționează anumite bunuri și servicii vor plăti TVA mai mare, iar aceste costuri cresc cheltuielile operaționale.

Pentru a-și menține profitabilitatea, companiile se văd nevoite să transfere costurile suplimentare consumatorilor prin creșterea prețurilor produselor, ceea ce ar putea reduce marjele lor de profit.

Există riscuri de scădere a vânzărilor: Odată cu creșterea prețurilor, consumatorii vor reduce cheltuielile, influențând astfel negativ veniturile și profitabilitatea afacerilor.

Reducerea creșterii economice: Diminuația cheltuielilor de consum poate încetini expansiunea economică. În plus, firmele pot decide să amâne investițiile și angajările din cauza incertitudinilor fiscale.

Venituri guvernamentale în scădere: Chiar dacă scopul creșterii TVA-ului este de a spori veniturile guvernamentale, efectele reale pot fi complexe. Reducerea semnificativă a cheltuielilor de consum ar putea duce la veniturile sub așteptările propuse.

În 2024 am înregistrat o creștere cu 15% față de 2023

În 2024, România a reușit să strângă 121 de miliarde de lei din TVA la nivelul bugetului de stat, conform execuției bugetare acceptate. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 15% față de 2023, datorită mai multor factori, precum îmbunătățirea colectării, digitalizarea ANAF și ajustarea unor cote.

Astfel, TVA a constituit cea mai importantă sursă de venit fiscal, susținând cheltuieli esențiale în domenii precum sănătatea, educația și protecția socială.

Dacă tendința se menține și în 2025, iar colectarea TVA crește cu 15%, s-ar putea ajunge la încasări de aproximativ 138 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna 18 miliarde de lei în plus față de 2024, conform estimărilor de pe Termene.ro.

Chiar dacă suma este semnificativă, ea rămâne insuficientă pentru a acoperi necesarul bugetar estimat.

Primele luni din 2025 nu indică o creștere a veniturilor

Estimarea anterioară, care include un plus de 18 miliarde de lei, se bazează pe îmbunătățirea colectării, fără ajustări ale cotelor. Totuși, primele trei luni din 2025 nu au arătat creșteri în colectarea TVA-ului, ceea ce provoacă îngrijorări cu privire la atingerea țintei de 18 miliarde de lei.

Isărescu a menționat că reducerea cheltuielilor publice are implicații recesioniste: „Reducerea nu este lipsită de consecințe. Cheltuielile esențiale pentru stat – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani, iar cheltuielile militare vor fi greu de redus. Această convocare este provocatoare!”.

Conform acestuia, există soluții pentru a evita măsurile de austeritate, pe care le consideră temute. Banca Centrală sugerează o abordare graduală pentru reducerea deficitului, cu un program de austeritate moderat, de 0,7%-1 punct procentual anual, care să se mențină sub rata de creștere economică, cu condiția să asigure o expansiune de 2-3%.

Impactul majorării TVA-ului cu 2 puncte procentuale

Dacă noile cote ar deveni: 21%, 11% și 7%, iar încasările se distribuie uniform pe parcursul anului, cu aplicarea acestor cote noi în ultimele șase luni ale anului, calculele efectuate indică faptul că o astfel de măsură ar genera aproximativ 6,3 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat până la finalul anului 2025.

Astfel, combinate cu cele 18 miliarde de lei, totalul estimat al încasărilor din colectarea TVA mai bună și din majorările de cotă ar putea ajunge la 24 miliarde de lei.