INTERVIU: „Greșelile ce pot afecta politica externă a României în contextul amenințărilor din partea Rusiei și replierea SUA în Europa”

Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich, specialist în politică externă și de securitate, subliniază într-un interviu importanța replierii potențiale a SUA în Europa ca fiind cel mai semnificativ risc pentru securitatea națională. Acesta discută despre greșelile pe care Nicușor Dan, președintele ales, le-ar putea face în politicile externe și de securitate.

Nicușor Dan își va prelua mandatul într-un mediu internațional complex, plin de riscuri. Noul președinte trebuie să restabilească dialogul cu administrația americană, să protejeze interesele de securitate și economice ale României în negocierile cu Rusia, să redefinească relația cu Republica Moldova și să susțină dezvoltarea industriei de apărare, conform declarațiilor lui Ghincea.

Ce riscuri, amenințări și oportunități există pentru România?

• Nicușor Dan are ocazia de a construi o relație de încredere cu administrația SUA. Schimbarea ambasadorului este esențială, dar nu trimiterea „emisari” semi-oficiali precum Dragoș Sprînceană, afirmă Ghincea.
• Decizia de repliere a forțelor convenționale americane nu poate fi oprită, dar poate fi amânată și modelată, crede expertul.
• România trebuie să sprijine capacitatea Ucrainei, acesta fiind un raționament care trebuie explicat publicului, iar ajutoarele trebuie făcute publice, susține el.
• Trebuie să definim clar liniile roșii în cadrul NATO și UE: niciun acord care să recunoască ocupația rusă în Ucraina nu este acceptabil. Orice compromis care legitimează prezența Rusiei în Crimeea poate provoca reacții legale și geopolitice în diverse zone, inclusiv Insula Șerpilor și resursele energetice maritime.
• Conceptul de securitate extinsă, dăunător democrației românești, ar trebui abandonat, conform evaluării lui Ghincea.
• Este vital ca creșterea cheltuielilor pentru apărare să devină un catalizator pentru economia României.
• Despre relația cu Moldova, Nicușor Dan poate să redefinească interacțiunea într-o manieră adaptată incertitudinilor politice viitoare.

„Urgența numirii unui nou ambasador la Washington”

SUA a transmis recent un mesaj prin ambasada din București, exprimându-și interesul de a colabora cu Nicușor Dan. Relațiile bilaterale au fost tensionate, iar expertul evaluază posibilitățile de reconstrucție a încrederii și detensionare.

Ghincea afirmă că tensiunile recente nu indică o deteriorare structurală a relației, ci mai degrabă iritații punctuale și lipsa unei strategii proactive din partea Bucureștiului.

Nominalizarea unui nou ambasador ar trebui să ofere oportunități de resetare a dialogului politic și de reconfigurare a imaginii României ca partener predictibil.

Dacă problemele sunt legate de democrația românească, noul președinte trebuie să restabilească legitimitatea democratică. Dacă sunt strategice, România trebuie să reafirme angajamentele sale militare și să accelereze achizițiile de apărare.

Recunoașterea necesității unui nou ambasador și a resurselor diplomatice adecvate este deplorată, iar Ghincea sugerează evitarea trimiterii „emisari” semi-oficiali.

„România nu poate depinde unilateral de SUA, mai ales cu riscuri de repliere”

Într-o discuție din 2024, Ghincea a subliniat cum România se va confrunta cu provocări serioase dacă SUA va intra într-un conflict cu Europa. Abordarea „Atlantismului adaptativ” este propusă, combinând loialitatea față de alianțe cu inițiative de recalibrare în UE.

Ghincea detaliază că România nu își mai poate permite să fie dependentă unilateral de SUA și trebuie să investească în securitate în cadrul UE.

În plus, România trebuie să fie proactivă și să contribuie la agenda comună în NATO și UE, nu doar să reacționeze.

„Amânarea replierii forțelor convenționale americane este esențială”

După anunțul american cu privire la discuțiile despre reducerea trupelor din Europa, Ghincea consideră importantă negocierea unei retrageri graduală.

Este vital ca România, împreună cu partenerii europeni, să solicite o repliere pe perioade mai lungi pentru a menține capacitatea de descurajare.

România poate influența detaliile retragerii, oferind o viziune coerentă de securitate.

Atlantismul adaptativ înseamnă a acționa activ, nu a fi spectator la retragere.

„Asistența pentru Ucraina: un lucru în interesul României”

România are o poziție corectă față de Ucraina, dar Ghincea subliniază necesitatea de a comunica raționamentul ajutoarelor oferite pentru a explica oportunitatea strategica la adresa securității României.

Sprijinul românesc pentru Ucraina este benefic pentru a preveni extinderea conflictului.

Există o argumentare pentru a cere desecretizarea ajutoarelor pentru a arăta clar sprijinul României.

„România trebuie să fie un actor activ în UE”

Ghincea discută despre necesitatea ca România să contribuie la deciziile UE legate de Ucraina, demonstrând resursele și soluțiile necesare.

Pentru a participa efectiv, România trebuie să demonstreze capacitatea de a oferi soluții la problemele comune.

Mobilizarea resurselor și promovarea unei culturi organizaționale proactive este crucială.

„Pericolele recunoașterii ocupației ruse”

Ghincea avertizează că recunoașterea ocupației ruse a Crimeei ar putea avea efecte negative pe termen lung pentru România, inclusiv erodarea inviolabilității frontierelor.

Este vital ca România să stabilească linii roșii clare în cadrul NATO și UE, subliniind respingerea oricărui acord care legitimează ocupația rusă.

Acest tip de compromis poate afecta grav stabilitatea și securitatea regională.

„România trebuie să promoveze o politică de relații externe fără aroganță față de Moldova”

Ghincea consideră că relația cu Moldova trebuie să fie consolidată prin principii și o viziune pe termen lung.

Colaborarea cu Maia Sandu este un avantaj, dar România trebuie să aibă o abordare diplomatică matură.

„Greșelile pot duce la o strategie ineficientă în politica externă”

Ghincea subliniază că o atitudine pasivă ar putea constitui cea mai mare greșeală a lui Nicușor Dan în politica externă.

Această abordare ar putea duce la dependența de sprijinul extern și la rămânerea într-o poziție de spectator.

O strategie națională de apărare bine definită este esențială.

„Investițiile în apărare trebuie să genereze beneficii economice locale”

Reformarea industriei de apărare este crucială pentru a transforma România într-un ecosistem competitiv.

Este esențial ca fondurile pentru apărare să contribuie la crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică.

Colaborarea cu sectorul privat și dezvoltarea de clustere tehnologice sunt imperative pentru viitorul economiei românești.