Funcționarea creierului nostru: De ce unele mesaje de avertizare pot fi interpretate greșit în contextul violenței crescânde din România

O declarație recentă a lui George Simion, în care afirmă că nu a contestat alegerile în noaptea desfășurării acestora din dorința de a evita vărsarea de sânge, subliniază riscurile asociate cu violența, care nu rămâne doar la nivel verbal. Un cercetător din Iași atrage atenția asupra efectelor potențial tragice, având în vedere modul în care creierul nostru percepe informațiile.

„Deși am evitat o vărsare de sânge, aceasta nu înseamnă că putem fi considerați neimportanți”, a declarat George Simion pe data de 20 mai, menționând că nu-și dorește o astfel de situație în țară, care ar putea crea haos și ar conduce la preluarea puterii.

Cercetătorul Alexandru Cohal subliniază un aspect neabordate frecvent în discursul lui Simion, referindu-se la procesarea negării în înțelegerea mesajelor.

Cum percepe un copil mesajul „Ai spart cana, dar nu vei fi pedepsit”?

Procesarea negării, o teorie care se concentrează pe modul în care creierul uman asimilează informațiile, a fost studiată de psihologi încă din anii 1960. Aceștia au observat că enunțurile negative sunt interpretate prin variația lor pozitivă, care este apoi răsturnată, explică Alexandru Cohal.

Un exemplu relevant este transmis de mesajul „Ai spart cana, dar nu te voi pedepsi” – în acest caz, copilul poate reține doar „te voi pedepsi”. Specialiștii sugerează comunicarea cu mai puține verbe negative, deoarece informațiile pozitive sunt mai ușor de procesat și rămân mai bine fixate în minte.

De asemenea, pentru a ajunge la negare, mintea noastră construiește inițial versiunea afirmativă a mesajului. Modul de formulare a cuvintelor are un impact semnificativ asupra procesării mentale.

„Astfel, atunci când Simion afirmă „nu vreau să văd vărsare de sânge”, mesajul inițial ajunge la creier în forma sa pozitivă, „îmi doresc”, înainte de a fi interpretat negativ. Acest mesaj pozitiv tinde să se fixeze în memorie, din cauza efortului cognitiv mai mare necesar pentru a genera o formulare negativă”, a adăugat Cohal, doctor în lingvistică.

Alexandru Cohal: Importanța de a recunoaște impactul violenței verbale în realitate

O concluzie importantă este că violența simbolică, în special cea verbală, a crescut semnificativ în contextul actualelor alegeri prezidențiale. Acest tip de violență nu trebuie subestimat. Politicienii, inclusiv George Simion, ar trebui să evite astfel de discursuri în public, iar corectarea acestora este încă posibilă.

Problema apare atunci când expunerea repetată la cuvinte și gesturi violente îndeamnă audiența să simtă, să gândească și să adopte poziții extreme față de mesaj, ceea ce poate conduce la rezultate tragice.

Limbajul nu doar descrie realitatea, ci și influențează acțiunile interlocutorilor. Dacă discursuri violente devin predominante în spațiul public, există riscul ca violența simbolică să se transforme în violență fizică.

Există multe nuanțe, iar o anumită agresivitate verbală se regăsește în toate straturile societății. Problema principală este cine propagate acest comportament și în ce contexte. Discursul lui Simion ilustrează o escaladare a retoricii violente, punând în pericol dialogul rațional și argumentat.