Majoritatea românilor nu pot recunoaște medicamentele falsificate, dar există o așteptare privind vânzarea acestora online / Rafila: „Talc presat colorat, vândut ca medicament”

Conform unui studiu realizat de Organizația de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR) în colaborare cu Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), 72% din cetățeni au încredere în farmaciile autorizate în furnizarea de medicamente autentice. Totuși, 28% dintre aceștia consideră că și în aceste farmacii se pot vinde produse falsificate. Majoritatea respondenților (57%) se așteaptă să întâlnească medicamente falsificate în farmacii online, iar 70% pe diverse site-uri, respectiv 74% la vânzători ambulanți.

Studiul a mai relevat că două treimi dintre români nu știu să identifice un medicament falsificat, iar 10% spun că ar consuma intenționat astfel de produse, 12% dintre ei crezând că acestea au efecte superioare produselor originale.

Unul din patru români crede că farmaciile autorizate ar putea avea și medicamente falsificate, iar jumătate dintre respondenți anticipează că pot întâlni aceste produse în farmacii online.

Mai mult de 66% dintre respondenți estimau că nu pot defini corect un medicament falsificat.

După șase ani de la implementarea sa, Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor din România scanează zilnic aproximativ 3 milioane de pachete de medicamente, conform datelor OSMR.

7% dintre români cred că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare

Un aspect îngrijorător constatat de studiu este că 7% din populație consideră că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare, iar 12% cred că acestea oferă efecte superioare față de medicamentele originale.

Majoritatea respondenților (57%) așteaptă să găsească frecvent medicamente falsificate în farmacii online, 70% pe alte site-uri și 74% la vânzători ambulanți.

Peste jumătate dintre participanți pot identifica corect cel puțin patru din cele șase caracteristici ale medicamentelor falsificate, evidențiind o nevoie de educație în acest domeniu.

Iată principalele caracteristici ale medicamentelor falsificate:

• Ambalajul sau eticheta indică un alt producător decât cel real.
• Ambalajul sau eticheta sugerează conținut diferit de cel real.
• Data fabricației nu este identificabilă.
• Conțin ingrediente inferioare standardelor de calitate.
• Originea produselor nu poate fi determinată.

Se constată că poliția și ONG-urile beneficiază de încrederea majorității românilor pentru lupta împotriva medicamentelor falsificate, fiecare având sprijinul a câte 50% din populație. În contrast, guvernul și personalul medical obțin doar 20% încredere, iar farmaciile și producătorii de medicamente sunt considerați un factor minor.

Studiul subliniază că predispoziția de a consuma medicamente falsificate este influențată de accesul limitat la resurse medicale, credulitate, lipsa de educație medicală și expunerea la vânzarea de suplimente. De asemenea, persoanele cu afecțiuni dermatologice au o tendință mai mare de a recurge la medicamente falsificate.

Rafila: „Este necesar să discutăm despre motivele pentru care oamenii aleg medicamente din surse nesigure”

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, a declarat că este imperativ să discutăm despre motivele pentru care oamenii cumpără medicamente din surse nesigure, în special online. Educația și informarea sunt esențiale pentru a combate acest fenomen nociv.

„Siguranța medicamentelor este o preocupare majoră, la fel de importantă ca și accesibilitatea acestora. Accesul la medicamente sigure este esențial, iar serializarea contribuie la acest obiectiv,” a adăugat Rafila.

Rafila a susținut că pe internet pot fi achiziționate produse care nu sunt medicamente autentice, cum ar fi talcul presat colorat.

El a identificat motivul principal ca fiind economic, sugerând că oamenii sunt atrași de medicamente ieftine care, aparent, au aceleași efecte. Aceasta reprezintă un risc major pentru sănătatea publică.

Ministrul avertizează că acest comportament nu doar că pune sănătatea oamenilor în pericol, dar afectează și industria farmaceutică care respectă standardele de producție.

Rafila subliniază că informarea și educația sunt esențiale pentru schimbarea atitudinilor și percepțiilor legate de consumul de medicamente.

Rolul informării și educației în combaterea medicamentelor contrafăcute

Ștudiul „Atitudinile populației României față de medicamentele falsificate”, coordonat de sociologul Bogdan Voicu, a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de respondenți, cu o marjă de eroare de ±2.83%.

„Informarea și educarea publicului sunt fundamentale pentru prevenirea consumului de medicamente contrafăcute. Autoritățile trebuie să ofere mijloacele necesare pentru a înțelege riscurile asociate medicamentelor,” a declarat Răzvan Prisada, președintele ANMDMR.

„Încrederea populației în farmaciile autorizate este un semnal pozitiv și validează activitatea OSMR, însă este important să abordăm și temerile celor care sunt sceptici,” a precizat Laurențiu Mihai, directorul OSMR.

Rezultatele acestui studiu au fost prezentate în cadrul conferinței „Siguranța pacientului prin siguranța medicamentelor”, organizată de OSMR și ANMDMR.