Temeri europene privind posibila retragere a lui Trump din negocierile pentru pace în Ucraina / Cea mai gravă consecință posibilă

Oficialii din Europa și Ucraina își exprimă îngrijorarea că Donald Trump ar putea abandona negocierile de pace cu Kievul și Moscova, folosind progresele minime realizate până acum ca pretext pentru a declara că și-a încheiat misiunea, conform unor surse citate de Financial Times.

Președintele american a reiterat angajamentul de a pune capăt războiului din Ucraina, însă nu a reușit până acum să obțină sprijin pentru inițiativa sa de încetare temporară a focului de 30 de zile, cu atât mai puțin pentru un armistițiu de durată.

După discuții cu omologii săi americani în ultimele zile, oficialii europeni și ucraineni sunt convinși că Trump va exploata orice avans obținut în această săptămână, care marchează primele sale 100 de zile în funcție, chiar dacă acestea nu oferă o soluție pe termen lung, afirmă patru oficiali.

Un oficial european a remarcat că Trump „crează un cadru care i-ar permite să se retragă, lăsând Ucraina și Europa să rezolve situația.”

Resursele consultate au subliniat că complexitatea conflictului și refuzul lui Vladimir Putin de a accepta cerințele esențiale ale SUA și Ucrainei, de exemplu menținerea unei forțe militare ucrainene după război, l-au condus pe Trump să reevalueze angajamentul său față de un potențial acord de pace.

Semnele sunt vizibile și în declarațiile oficialilor. Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat duminică că săptămâna aceasta va fi esențială pentru negocieri și a indicat că Washingtonul nu dorește să se angajeze într-o negociere de durată.

„Îngrijorări privind lipsa de rezultate în urma discuțiilor cu Rusia”

Putin nu a demonstrat dispozitia de a ajunge la un compromis.

Luni, președintele rus a propus un armistițiu de trei zile în perioada 8-10 mai, când Rusia celebrează victoria sovietică din cel de-Al Doilea Război Mondial, însă eficacitatea acestui armistițiu rămâne de văzut.

Conform Reuters, Rusia nu și-a respectat angajamentele anterioare de a suspenda ostilitățile în timpul Paștelui și nu a respectat nici armistițiul referitor la infrastructura energetică.

Kremlinul a respins, de asemenea, propunerea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a stabili un armistițiu de 30 de zile.

Rusia și-a îngreunat condițiile, ministrul de externe Serghei Lavrov afirmând că Moscova consideră „recunoașterea internațională” a controlului său asupra a cinci regiuni ucrainene ca un „imperativ” pentru orice acord.

Oficialii din SUA „sunt îngrijorați că nu se întorc cu nimic din negocierile cu Rusia” și au început să formuleze idei pentru o eventuală înțelegere care ar putea respecta termenul rapid pe care Trump și-l propune, afirmă o sursă.

Însă presiunea lui Trump pentru o soluție rapidă a conflictului se ciocnește de rezistența lui Putin de a accepta condiții care nu se aliniază cu cerințele sale maximale, precum „denazificarea” Ucrainei.

Întâlnire pozitivă, dar cu puține efecte

În weekend, Trump l-a apreciat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în urma unei întâlniri la Vatican, unde amândoi au participat la funeraliile Papei Francisc. De asemenea, el a criticat acțiunile lui Putin, exprimându-și surprinderea și dezamăgirea față de atacurile cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.

Cu toate acestea, unii oficiali ucraineni au declarat pentru Financial Times că se tem de o posibilă retragere din partea președintelui american, un oficial de rang înalt considerând o astfel de opțiune drept o „posibilitate serioasă.”

Inițial, Kievul a fost încurajat de o postare a lui Trump pe rețeaua sa socială, la scurt timp după întâlnirea de la Vatican, care amenința Rusia cu impunerea de noi sancțiuni pentru a o determina să revină la masa negocierilor.

Cu toate acestea, o zi mai târziu, Rubio a indicat că noile restricții nu vor face decât să prelungească conflictul.

„Cea mai gravă consecință posibilă”

Toate aceste evenimente au determinat capitala europeană să-și reevalueze strategia de a-l menține pe Trump implicat, conform primului oficial, care a subliniat că trebuie să se opteze mai degrabă pentru „ceea ce trebuie decât pentru ceea ce vrea Trump.”

Kievul se pregătește în tăcere să se adapteze fără suportul american, mărind producția internă de arme și intensificând negocierile cu aliații europeni pentru asistența viitoare.

Nu este clar dacă SUA ar suspenda suportul militar și de informații pentru Ucraina – așa cum s-a întâmplat temporar în martie – în cazul în care Casa Albă ar decide să se retragă din negocieri, afirmă oficialii.

„Cea mai gravă situație în relațiile dintre SUA și Ucraina ar fi pierderea totală a interesului lui Trump față de Ucraina”, a avertizat Oleksandr Merejko, deputat din partidul de guvernământ al lui Zelenski și președinte al comisiei parlamentare pentru afaceri externe.

Acest scenariu, conform spuselor sale, „ar putea fi interpretat de Putin ca un semn de permisiune tacită din partea SUA pentru a escalada războiul.”